Categorii
Blog Produsele traditionale - brandul de tara

Produse traditionale romanesti si brandul de tara

Produsele traditionale romanesti atestate si date fara o verificare atenta

Produse traditionale romanesti, făcute după reţete moştenite de sute de ani, îşi găsesc tot mai greu clienţii. Sunt bune, sănătoase, dar preţurile sunt mult prea mari pentru romanii de rând.

Acest lucru se intampla si datorita faptului ca atestatele s-au acordat mult prea usor fara o verificare a produselor traditionale romanesti.

produse traditionale

În 2011 s-au acordat de trei ori mai multe certificate de producător traditional faţă de anul anterior. Aşa am ajuns să avem peste 4.200 de produsele traditionale atestate la nivel local.

Ministerul Agriculturii a modificat legea astfel incat să nu se mai acorde documentele care sa ateste aceste produse traditionale din Romania fără ca producătorii să demonstreze că folosesc reţete de cel puţin un sfert de secol şi că materia primă provine de la fermele unde sunt fabricate produsele. Care, obligatoriu, nu trebuie să conţină aditivi alimentari.

Ce prevede legislaţia din Romania pentru produse traditionale

  • reţeta va trebui să aibă minimum 25 de ani;
  • producţia nu va depăşi o cantitate stabilită;
  • materia primă provine din zona producătorilor;
  • nu sunt admişi aditivii alimentari sau înlocuitorii de carne.

România are peste 4.000 de atestate acordate producătorilor traditionali, în condiţiile în care Italia, de exemplu, are doar 1.500.

Brandul de tara si produse traditionale romanesti

A fost implementat conceptul de brand de ţară, care poate să vorbească mai mult despre produsele romanesti, decât denumirea de produse traditionale romanesti, care a existat până acum.

alimente traditionale

Brandul de ţară este complementar acestui atestat şi are scopul să întărească produsele traditionale şi marketingul acestora pe piaţa internă şi internaţională.

In magazine exista de ceva timp produse romanesti cu noul brand de ţara. Oamenii apreciază produsele romanesti şi prin aplicarea acestui brand de ţară au crescut vânzările la cele traditionale.

produse romanesti

S-a constatat că oamenii apreciază în momentul în care găsesc în hipermarketurile din Romania produse romanesti, mai ales atunci când ele sunt evidenţiate mai bine.

Obiectivul este de a creşte procentul celor care se găsesc pe piata romaneasca, astfel incat sa ne recâştigăm piata naţională. Pe zona de legume fructe, în hipermarketuri avem în acest moment doar 40 – 45 la sută produse romanesti, restul fiind import. S-a considerat ca acest brand poate să ducă la vânzări mai mari de produse traditionale romanesti.

Brandul vorbeşte despre autenticitatea produselor traditionale

produse naturale traditionale

Produsele traditionale sunt recunoscute atat pe piaţa internă cat şi pe cea externă ca fiind mult mai bune, iar romanul se îndrepta cu prioritate către cele romanesti.

Federatia Nationala de Agricultura Ecologica a deschis un departament pe ramura traditionala – un sector pentru produse traditionale romanesti, care vor primi 5 stampile de calitate – ecologic, local, montan, traditional si etic – pentru a fi recunoscute si la nivel european.

Categorii
Blog Produse naturale si tratamente naturiste

Dioxidul de sulf din vin va fi înlocuit

Dioxidul de sulf va fi inlocuit cu un aditiv mai putin nociv, astfel vinul nu va mai da dureri de cap

Dioxidul de sulf, folosit ca antioxidant, conservant şi antimicrobian în vinul îmbuteliat, este principala cauză a durerilor puternice de cap care apar după ce bem vin. Acesta ar putea fi înlocuit, în curând, cu un aditiv dezvoltat printr-un proiect finanţat de Uniunea Europeană.

dioxidul de sulfUn centru de cercetare aplicată din Germania, ttz Bremerhaven, a identificat o combinaţie de două extracte care ar putea înlocui dioxidul de sulf ca aditiv în vinuri şi în fructele uscate. Este vorba despre un proiect finanţat de Uniunea Europeană, numit SO2SAY.

Cele două extracte sunt prezente în vin în mod natural şi au fost prelucrate pentru a avea un efect de conservare a vinului similar dioxidului de sulf, dar fără efectele secundare ale acestuia asupra consumatorului. Conform studiilor realizate în cadrul proiectului, această combinaţie ar putea reduce nivelurile de dioxid de sulf  în vin, de exemplu, cu peste 95 %.

Vinul care conţine noul aditiv a fost deja degustat în Regatul Unit, Spania şi Germania şi a fost considerat a fi la fel de bun ca vinul care conţine dioxidul de sulf, îmbuteliat sub mărci de referinţă.

În mai 2012 a fost îmbuteliat un nou lot de sticle, care vor fi destupate în ianuarie 2013 de către cei nouă membri ai consorţiului care a iniţiat proiectul, iar după patru luni vor urma teste suplimentare. În cazul unei reuşite, fezabilitatea tehnică a utilizării noii combinaţii va fi astfel demonstrată şi vor putea fi demarate procedurile pentru autorizarea acesteia.

De ce trebuie înlocuit dioxidul de sulf

SO2 E 220 conservant vin

Dioxidul de sulf (SO2), care se mai întâlneşte pe etichetă şi cu numele de E220, este utilizat drept conservant pentru anumite fructe uscate şi la producerea vinului, ca agent antimicrobian şi antioxidant. Dioxidul de sulf prezent în alimente în cantităţi mici este tolerat de majoritatea oamenilor, dar, la unele persoane, acesta poate cauza reacţii alergice sau alte efecte secundare, cum ar fi durerile de cap.

De altfel, dioxidul de sulf şi sulfiţii (de la E220 până la E228) reprezintă principala cauză a apariţiei durerilor puternice de cap şi a pierderilor temporare de memorie după consumul unei cantităţi mai mari de vin. Aceşti aditivi sunt periculoşi mai ales pentru astmatici. Pentru aceşti pacienţi, o doză de mai puţin de 10 mg de sulfit ar putea fi suficientă pentru a provoca o criză de astm.

Doza maximă admisă zilnic de sulfiţi este de 50 mg, provenind din 300-400 ml de vin alb. În general, vinurile albe conţin mai mulţi sulfiţi decât cele roşii. Dar aceştia se găsesc şi în alte alimente decât în vin, cum ar fi fructele confiate, muştarul, chiar şi berea.

Sursa: adevarul.ro

Categorii
Blog Produsele traditionale - brandul de tara

Au fost atestate peste 300 de produse traditionale romanesti

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a atestat, în primele zece luni ale anului 2012, 329 de produse tradiţionale romanesti de la 80 de solicitanţi, cele mai multe fiind din carne şi produse din carne, potrivit ministerului. produse traditionale romanesti
Principalele categorii în care se încadrează produse traditionale romanesti sunt cele din carne şi produse din carne, lapte şi produse de lapte, morărit şi panificaţie, legume-fructe, băuturi, respectiv peşte, susţin reprezentanţii ministerului. În 2011, s-au înregistrat 511 produse traditionale romanesti din carne, 334 produse din lapte, 98 din produse din sectorul morărit şi panificaţie, 56 din legume-fructe, 19 din categoria băuturi, patru produse traditionale romanesti din peşte.

La ora actuala, atestarea produselor traditionale este reglementata de Ordinul nr. 724 din 29 iulie 2013, emis de ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, ministrul sănătăţii şi preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor.

produse tradionale atestare

Potrivit MADR, produse traditionale sunt cele care trebuie să fie obţinute din materii prime tradiţionale, să prezinte o compoziţie tradiţională sau un mod de producţie şi/sau de prelucrare care reflectă un procedeu tehnologic de producţie şi/sau de prelucrare tradiţional şi care se disting în mod clar de alte produse similare aparţinând aceleiaşi categorii. Totodată, tradiţionalitatea reprezintă elementul sau ansamblul de elemente prin care un produs se distinge în mod clar de alte produse similare aparţinând aceleiaşi categorii.

branza proaspata traditionala din materii prime locale

Registrul naţional al produselor tradiţionale (RNPT) se publică anual pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale si, pentru a figura în RNPT, produsul tradiţional trebuie să fie fabricat din materii prime locale, să prezinte o reţetă tradiţională specifică locului de prelucrare, prin care să reflecte un tip tradiţional de producţie şi/sau de prelucrare, să aibă în procesul de obţinere şi operaţiuni de prelucrare realizate manual şi să dovedească un mod de lucru tradiţional.

Produsele tradiţionale se marchează cu un logo naţional care este proprietatea exclusivă a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Folosirea logoului naţional fără respectarea condiţiilor prevăzute în Ordinul 724/2013 se pedepseşte conform prevederilor legale în vigoare.