Categorii
Blog Legume: rasaduri, culturi, ingrasamant natural

Culturile succesive si asociate de legume

Primavara se apropie si, inainte de a incepe lucrarile importante de pregatire a terenului din gradina sau de pe suprafete mai mari, este important ca fiecare sa isi planifice culturile succesive si asociate de legume, aceasta insemnand ca, pe aceeasi suprafata, de-a lungul anului, se pot cultiva mai multe feluri de legume, tinand seama de anumite reguli.

In general, trebuie sa existe o cultura de baza, in functie de nevoile de consum ale familiei sau de avantajele economice (pentru legumicultura practicata la scara mai mare) si mai multe culturi secundare (care presupun un ciclu vegetativ de mai scurta durata si din care se obtin productii mai mici). Culturile succesive si asociate de legume reprezinta si conditia esentiala a unei legumiculturi ecologice, atat de importanta astazi, cand legumele eco sunt la mare cautare.

Avantaje la culturile succesive si asociate de legume

  1. Asigura un randament maxim
  2. Suprafata este corect ocupata
  3. Solul este exploatat fara excese, pastrandu-si valoarea nutritiva
  4. Maladiile plantelor si daunatorii se vor diminua, fara utilizarea produselor chimice
  5. Calitatea legumelor (gust, forma, marime) va creste in mod semnificativ

Reguli de baza in culturile succesive si asociate de legume

reguli culturi succesive

Se vor alterna plante cu sisteme vegetative diferite (legume de la care se folosesc frunzele, apoi cele de la care se folosesc radacinile sau tuberculii – morcovi, cartofi etc. -, legumele de la care se consuma fructele – rosii, castraveti etc.- si legumele de la care se folosesc pastaile – fasole, mazare etc.)

Se va evita succesiunea a doua legume cu ritm de crestere diferit, dar care apartin aceleiasi familii botanice (de exemplu, nu se vor cultiva morcovi, dupa telina (amandoua din familia Apiaceae) sau rosii dupa cartofi (amandoua din familia Solanaceae) s.a.m.d.

 

O data la doi ani, este bine sa se revina, pe aceeasi suprafata, cu o leguminoasa care are capacitatea de a imbogati solul in azot (de exemplu, dupa ceapa, spanac, salata, varza, mari consumatoare de azot, se vor cultiva mazare, fasole, tomate, castraveti).

 

Se vor alterna culturi de legume care necesita ingrasamant organic in mai mare masura, cu altele mai putin pretentioase, din acest punct de vedere.

Planificarea suprafetei de cultivat trebuie sa aiba in vedere si faptul ca nu toate semintele/rasadurile se cultiva in acelasi timp si, prin urmare, va trebui sa se tina seama, in culturile asociate de legume, care dintre ele cresc mai inalte si care sunt mai mici, astfel incat amplasamentul lor sa fie cel corect si sa poata beneficia de lumina solara, pe toata durata cresterii.

culturi asociate reguli

Mai mult, o planificare a suprafetelor de cultivat, permite si o estimare a randurilor necesare, precum si amplasamentul legumelor pentru care drenajul este foarte important.

De asemenea, in culturile succesive si asociate de legume nu se vor cultiva aceleasi legume, in acelasi loc, doi ani la rand si, pe langa regulile amintite anterior, se vor avea in vedere si necesitatile de apa si de temperatura, sistemul radicular (plantele cu radacini de suprafata vor fi urmate de cele care au radacinile mai adanci).

La culturile succesive de legume, se au in vedere, pe aceeasi suprafata, de obicei, doua sau trei culturi, dupa scheme, cum ar fi

  • Cartofi timpurii (martie-iunie), urmati de varza de toamna (iunie- noiembrie)
  • Varza timpurie (martie–iunie) – fasole (iunie-octombrie)
  • Conopida (martie-iunie) – castraveti de toamna (iunie-octombrie)
  • Rosii de vara (aprilie-august) – spanac (august-septembrie)
  • Mazare (martie-iunie) – varza de toamna (iunie-noiembrie)
  • Ceapa verde (plantata toamna-octombrie-iunie) – vinete/ardei gras (iunie-octombrie).

Asocieri benefice de legume (cateva exemple)

Unele asocieri sunt benefice, pentru ca au efect protector, unele asupra altora, sau pentru ca nevoile de minerale din sol sunt complementare si deci plantele respective nu vor intra in concurenta. Asocierea se poate face pe durata intregii veri sau numai pentru o etapa de vegetatie a unei legume.

Cultura de baza (pe suprafata cea mai mare) poate fi de tomate, vinete, ardei, conopida, varza, fasole, gulie. Culturile secundare sunt, de regula, cele de spanac, salata, ceapa verde etc.

cultura legume asocieri

Frunzele de varza sau de laptuca vor fi protejate daca, in apropierea lor, se vor cultiva plante aromatice, ca rozmarinul sau cimbrul. Fasolea, din aceleasi motive, se poate asocia cu cimbrul.

Pentru a imbunatati gustul rosiilor, asociati-le cu busuiocul, morcovul cu ceapa si cu ridichea de luna, sparanghelul cu ceapa si cu patrunjelul, hreanul cu cartofii.
Intre randurile de rosii timpurii se pot cultiva salata, varza timpurie, morcovi, conopida.

Asocieri negative de legume (cateva exemple)

  • Nu se pot asocia legume care consuma acelasi tip de nutriment sau daca numai unul dintre ele atrage un anumit fel de daunatori.
  • Nu se cultiva niciodata cartofi in asociere cu patlagele vinete, nici cartofi sau rosii impreuna cu castraveti, nici patrunjel cu mazare, nici usturoi cu fasole.

Culturile succesive si asociate de legume, daca sunt programe din timp (si acum este cea mai buna perioada pentru a va gandi la acest lucru), vor aduce nu numai o eficientizare a suprafetei pe care o aveti de cultivat, dar si o productie de buna calitate si o protectie a solului care sa permita productiile asteptate an de an.

Este vorba, pana la urma, de un lucru foarte simplu: respectarea legilor naturii si redescoperirea lor, mult mai importante decat toate tratamentele chimice sau metodele de stimulare (fortare) a productiei de legume.

Categorii
Blog Legume: rasaduri, culturi, ingrasamant natural

Constructii sere, intretinere

Sere sunt acele constructii speciale din lemn si sticla, metal si sticla sau alte materiale moderne, menite sa creeze microclimat favorabil plantelor atunci cand conditiile naturale de mediu sunt diferite de cerintele diverselor specii fructe si legume pe care dorim sa le cultivam.

Terenul pe care se vor construi sere este bine sa aiba expozitie sudica pentru a avea o iluminare naturala.
Pentru a favoriza scurgerea apei, inclinatia optima a terenului pentru sere este de la nord la sud, iar apa freatica trebuie sa se gaseasca mai jos de 1,5-2 m sau se va face drenarea solului, in cazul unor sere de productie si a rasadnitelor.

sera mica

In cazul unor sere de dimensiuni mici, pe care le construim pentru pastrarea colectiilor personale de plante si unde nu exista culturi direct pe sol, se va face pardosirea si racordarea la instalatia de canalizare pe care o avem in casa. Nu trebuie sa uitam racordarea la instalatia de apa curenta.

Constructia trebuie sa fie rezistenta dar sa contina cat mai putine elemente opace. Cel mai des intalnite sere sunt cele cu acoperis in doua ape, peste care soarele trece de la est la vest, asigurandu-se lumina pe tot parcursul zilei, avantaj pe care il au si acele sere cu acoperis in forma de cupola.

acoperis sera doua ape

Acoperisul trebuie sa fie prevazut cu instalatie pentru umbrire sau jaluzele, pentru perioada de vara si ferestre (lufturi de coama) pentru aerisire, controlul temperaturii si umiditatii.

Aerisirea in sere prin ferestrele laterale duce la formarea curentilor de aer, ceea ce ar dauna plantelor.

Incalzirea serei se va face de jur-imprejurul peretilor,  pentru a avea un strat de aer cald si pentru a topi zapada in timpul iernii.

sera protectie plante

In privinta temperaturii in sere, vom tine seama de faptul ca exista cerinte diferite ale plantelor fata de acest factor si eventual vom compartimenta serele. Pentru a cultiva plante tropicale, temperatura nu trebuie sa scada sub 16-18 grade C, iar pentru plante cu pretentii mici fata de caldura in timpul iernii, cum sunt citricele, azaleele, cactusii, este nevoie de o temperatura de 5-6 grade C in sere.

Vom tine cont de faptul ca atunci cand temperatura aerului de afara scade va trebui sa facem fata condensului care apare in sere si care trebuie sa fie colectat pentru a nu ajunge pe frunze. Depunerile de verzeala, calcar sau rugina de pe geamuri trebuie curatate pentru a nu impiedica accesul luminii in interior.

intretinere structura de rezistenta sera

Structura de rezistenta la sere va fi si ea intretinuta periodic prin curatare si dupa caz vopsire.

Pentru controlul tuturor factorilor: lumina, aer, caldura, umiditate se pot folosi in sere sisteme de control electronic care declanseaza instalatii de incalzire, aerisire, umbrire, ploaie sau ceata artificiale, de udat sau pentru administrarea ingrasamintelor si combaterea bolilor si a daunatorilor.

Sursa: agraris.ro

Categorii
Blog Legume: rasaduri, culturi, ingrasamant natural

Producerea rasadurilor de legume – Semanatul in rasadnite

Perioade si spatii pentru semanat rasaduri de legume

rasaduri de legume in solarii pentru culturi timpuriiSemanatul pentru rasaduri de legume se executa in spatii si perioade diferite in functie de momentul cand se planteaza si tinand seama de varsta optima a acestora. Varsta la rasaduri se calculeaza in zile din momentul rasaritului pana la plantare. Aceasta difera de la o specie la alta, astfel: Pentru ardei gras este de 60-65 zile, ceapa de apa 60 zile, castraveti 35-40 zile, conopida timpurie 45-50 zile, conopida de toamna 30-35 zile, dovlecei timpurii 35-40 zile, ardei gogosari si lungi 60 zile, gulioare 35-40 zile, pepeni galbeni 50-60 zile (pentru solarii), praz 60 zile, salata timpurie 30-35 zile, tomate timpurii 50-55 zile, tomate de vara si de toamna 35-40 zile, telina 60 de zile, varza timpurie 45-50 zile, varza de vara si de toamna 30-35 zile, vinete 60-65 zile. In vederea obtinerii de rasaduri de legume pentru solarii si culturi timpurii in camp semanatul se face in spatii incalzite. Pentru cantitati mici de rasaduri semanatul se face in ladite care se aseaza in camere incalzite. Pentru culturile de vara semanatul se poate face in solarii neincalzite sau tunele, cu sau fara dubla protejare. Rasadurile destinate culturilor de toamna se produc afara, pe brazde reci.

Semanatul in rasadnite

rasaduri in rasadnite

Se efectueaza dupa 3-6 zile de la introducerea substratului, cand acesta s-a incalzit. Pentru legume ca ardei, vinete, tomate temperatura substratului trebuie sa ajunga la 22-26°C, iar pentru varza, salata 18-20°C. Inainte de a incepe semanatul, substratul se afaneaza cu sapa si se niveleaza cu spatele greblei. Apoi se taseaza cu un batator simplu. Substratul trebuie sa fie potrivit de umed. Se poate semana prin imprastiere sau in randuri. Prin imprastiere se face atunci cand se seamana des si urmeaza repicatul rasadului. Semintele de legume se imprastie pe suprafata substratului uniform, apoi se cerne un strat de amestec in grosime de 0,8-1 cm. Urmeaza tasarea cu batatorul, pentru ca semintele sa ia contact cu pamantul. Semanatul rasadurilor de legume in randuri se practica pentru semanaturile rare, la care rasadul nu se mai repica. Dupa nivelarea si batatorirea substratului se deschid mici sentulete, cu ajutorul marcatoarelor. Distanta intre randuri este cuprinsa intre 5-10 cm. Semintele se repartizeaza pe sentulete cat mai uniform, la 1-3 cm distanta intre ele, prin frecarea semintelor intre degete. Cantitatea de seminte difera in functie de specie si de desime. Daca se seamana rasaduri des pe 1 m² se pot obtine 1200-1500 fire, iar daca se seamana rar 400-600 fire de rasaduri de legume. La semanat des pe m² se distribuie 12-15 g la ardei, 7-8 g la conopida, gulie, varza, tomate timpurii, 12-15 g la tomate de vara, toamna si vinete. In cazul semanatului rar se folosesc la m² 10-15 g seminte la ceapa de apa, 15-20 g la dovlecei, 5-7 g la ardei si vinete, 4-5 g la conopida de toamna, varza de vara si de toamna, 10-15 g la praz, telina 1-1,5 g etc. Ca epoci de semanat pentru cultura de rasaduri de legume in camp, ardeiul gras se seamana intre 25 II-10 III, ceapa de apa 1-10IV, castravetii 5-10IV, conopida timpurie 10-15 II si de toamna 25-30 V, dovlecei timpurii 15-200 III, gogosar si ardei lung 1-10 III, gulioare 1-10 II, praz 1-10 IV, salata timpurie 20-30 II, tomate timpurii 25 II-5 III, tomate de vara si toamna 20III-20IV, telina 1-30 III, varza timpurie 10-15 II, varza de vara 15-20 III, varza de toamna 20-30 V, vinete 25II-10III. In cazul culturii in solarii semanatul se face mai devreme: 1-5 II ardei gras, 5-10 III castraveti, 1-10 III dovlecei timpurii, 10-20 III pepeni galbeni, 10-15 II tomate timpurii, 1-5 II vinete. Dupa semanat, sentuletele se acopera cu amestec cald in grosime de 1-2 cm, prin imprastiere cu mana, astfel ca in final sa rezulte o suprafata neteda. Apoi se batatoreste cu batatorul pe toata suprafata semanaturii. Urmeaza udatul cu stropitoarea cu sita fina de la distanta mai mare, folosind apa calduta. Apoi rasadnitele se acopera cu ferestre si rogojini pentru a se pastra caldura. Pentru usurarea semanatului in randuri putem folosi rama de semanat, cilindri din material plastic perforati etc.

Semanatul in ladite

rasaduri in ladite

Este mult practicat in gospodariile individuale deoarece laditele de rasaduri se manevreaza usor si pot fi mutate in diferite spatii si locuri, in functie de lumina si caldura. Se pot folosi ladite din lemn sau din plastic, cu lungimea de 40 cm, latimea de 30 cm si inaltimea de 6-8 cm. In ladite se asterne un strat de 1 cm de nisip, apoi amestecul de pamant care se batatoreste usor. Se marcheaza randurile la distanta de 4-5 cm cu un marcator, se repartizeaza semintele de legume pe rand la cca 1 cm, se acopera cu amestec nutritiv, se taseaza, se eticheteaza si se uda cu stropitoarea cu sita fina. Se acopera cu o foaie de hartie si se aseaza in rasadnite sau solarii incalzite sau in camere calde.

Semanatul in ghivece

semanatul in ghivece

Se foloseste in mod deosebit pentru castraveti, dovlecei, pepeni galbeni care nu suporta bine repicatul. Se folosesc ghivece din material plastic sau de pamant ars cu diametrul de 8-10 cm, ca si cuburile nutritive, ghivecele din hartie. Pe fundul ghiveciului se pune un ciob si un strat foarte subtire de nisip, apoi amestec de pamant in asa fel incat ghiveciul sa ramana 1 cm gol. In fiecare ghiveci se seamana 1-2 seminte, la adancimea de 2-3 cm, apoi se uda. In ghivece se pot semana si alte specii ca tomate, ardei, vinete, salata, evitandu-se lucrarea de repicat, care este destul de migaloasa. Ghivecele cu rasaduri de legume se aseaza in spatii bine incalzite, la 24-28°C, acoperite cu hartie pana la rasarirea plantelor.

Semanatul pe brazde reci

rasaduri pe brazde reci

Se executa in luna mai pentru culturile de toamna (varza, conopida, gulii etc.). Brazdele se pregatesc afara, prin saparea si maruntirea pamantului. Se poate adauga mranita si chiar nisip care se incorporeaza in sol prin sapare. Dupa maruntire se batatoreste pamantul, se marcheaza randurile la 7-10 cm distanta si se seamana obisnuit. Se seamana mai rar pe rand deoarece nu se mai repica. Semintele se acopera cu un amestec nutritiv, se taseaza, se uda cu stropitoarea cu sita fina si stratul se acopera cu o folie de polietilena. Toate semanaturile de rasaduri de legume se eticheteaza folosind etichete din lemn pe care se scrie cu un creion negru specia, soiul, data pentru a se putea tine o evidenta clara a rasadurilor.

Sursa: fermierul.ro

Categorii
Blog Legume: rasaduri, culturi, ingrasamant natural

Secrete pentru a avea o gradina de legume mai productiva

Culturile intensive in gradina de legume

sectrete-pentru-gradina-de-legume-mai-productivaCel mai sigur mod de a creste cantitatea recoltata din gradina de legume este reducerea spatiului dintre plante. Ideea este plantarea pe benzi late si, astfel, reducerea spatiului acordat fiecarei plante. Ca sa incepeti o gradina de legume cultivata in acest mod, sapati aceste benzi pe lungimea dorita, dar nu depasiti 90 – 120 cm latime.
Chiar daca nu este necesara, delimitarea buna a zonelor este de folos mai ales cand aveti paturi ridicate. Inchiderea lor intre scanduri nu numai ca va face gradina sa arate mai ordonata, ci va impiedica pamantul sa alunece pe margini. Va fi mai usor sa instalati suporturi pentru crestere verticala. Aveti nevoie de: sfoara, bete mici sau araci, o unealta pentru a face gaurile in pamant, rasadurile si apa.

Pasul 1. Instructiuni. Inainte de a planta sapati pamantul pana la adancimea de 25 – 30 cm, amestecandu-l bine sa se aeriseasca. Amestecati ingrasamant organic si granulat cu o actiune mai lenta. Trasati randurile in gradina intinzand bucatile de sfoara. Aceste linii va vor ajuta sa plantati legumele la distanta corecta una de alta.

Pasul 2. Daca plantati rasaduri de legume in gradina, folositi un bat sau o unealta speciala ca sa faceti gaurile. Scoateti cu grija planta din recipient. Asezati planta in gaura la aceeasi adancime la care era asezata si in recipient. Presati pamantul din jurul tulpinii deasupra radacinilor. Daca plantati seminte in gradina de legume, faceti mici depresiuni in pamant cu degetele. Asigurati-va ca urmati intocmai instructiunile de pe ambalaj cu privirela adancimea de plantare.

Pasul 3. Udati bine. Pentru rasaduri, stropiti usor folosind un furtun sau stropitoare. Pentru seminte, folositi cea mai usoara setare de la capatul furtunului pentru a nu deranja solul. Multe structuri variate constituie un suport bun in gradina pentru mazare, fasole agatatoare, pepeni, castraveti si rosii.

Culturi verticale de legume in gradina

culturi verticale legume rosii

Plantele agatatoare se cultiva pe suporturi de sfoara, gard sau alte suporturi de lemn sau metal. Printr-o crestere verticala, creste si cantitatea produsa pe m² in gradina de legume. Astfel de culturi, crescute deasupra solului, sunt mai sanatoase deoarece sansele sa contacteze vreo ciuperca sau bacterie ce afecteaza frunzele, aflata la sol, sunt mai mici.

Legumele potrivite gradinilor verticale

Rosiile. Alegeti varietati cu crestere nedeterminata pentru a creste si produce continuu pe o perioada mai lunga de timp – pana la primul inghet. Rosiile pot fi cultivate in gradina pe suporturi de sarma sau sfoara sau pot fi sprijinite cu araci de lemn inalti de 2.1 m si infipti in pamant pana la 60 cm. Tomatele crescute pe sarma sau sfoara, au nevoie de ingrijire mai putina dar sunt mai vulnerabile la boli de tip ciuperca. Cele crescute pe araci, vor fi avantajate daca au doar o tulpina. Ca sa pastrati aceasta tulpina singulara, rupeti crengutele nou aparute pe tulpina principala.

Mazarea agatatoare. Chiar daca perioada necesara cresterii este mai lunga decat la mazarea tufis, mazarea agatatoare produce mai mult si pe o perioada mai mare. Incercati sa le faceti sa urce pe un arac inalt de lemn sau alt suport de preferat din bambus.

Castravetii. Soiurile agatatoare se descurca bine in gradina langa un gard sau suport de sarma sa sfoara. Cei crescuti vertical tind sa fie mai drepti si mai uniformi decat cei intinsi la nivelul solului.

Mazarea de pastaie. Acest soi cu pastaia dulce si comestibila este printre cele mai productive legume de primavara. Alegand varietati inalte, puteti sa le cresteti pe suportuti de 1,5 -1,8 m inaltime. Culegeti pastaile cu grija ca sa nu rupeti planta fragila.

Pepenii si dovleceii de iarna. Aceste culturi cu sezon prelungit au nevoie de un suport foarte rezistent daca alegeti sa le cresteti vertical in gradina de legume. Varietatile mari au nevoie de suporturi din panza pentru sprijinirea fructelor. Este nevoie si sa legati planta de suport cu bucati de panza moale. Evitati sfoara sau sarma deoarece pot sa taie tulpina.

Plantarea succesiva si amestecata

culturi amestecate legumeAceste doua tehnici vor creste productia din gradina de legume si pot sa prelungeasca sezonul de recoltare a anumitor legume. Plantarea succesiva inseamna inlocuirea recoltei ajunsa la final cu o recolta noua sau plantarea unei singure recolte pe bucati mici pe o perioada mai lunga de timp.

Plantarea amestecata inseamna plantarea unui soi de legume cu dezvoltare rapida in spatiile ramase intre legumele cu dezvoltare lenta sau a unui soi inalt intre legumele mai scunde.

Plantarea succesiva

Aceasta tehnica are doua forme. Prima, inseamna inlocuirea la sfarsitul sezonului a unei recolte de primavara cu o recolta de vara. De exemplu, dupa ce mazarea a fost recoltata in intregime, scoateti plantele si plantati castraveti in locul lor. Cheia succesului in acest sistem este sa aveti pregatita o rezerva de rasaduri gata sa fie plantate in gradina de legume dupa ce prima recolta s-a terminat. Acest sistem are efect mai mare daca incepeti cu legumele amatoare de vreme rece, dar care nu se descurca prea bine pe caldura. Pe langa mazare, puteti aplica in gradina acest sistem la salata, spanac si ridichi.
A doua forma de plantare succesiva are in vedere faptul ca unele legume au o productie limitata in timp. De exemplu, fasolea tufis – trebuie plantata o noua recolta la fiecare doua saptamani daca doriti sa aveti o recolta continuua. Daca doriti 3 recolte, plantati o treime din suprafata de gradina de legume la doua saptamani. Alte recolte care sunt avantajate de acest sistem includ porumbul, morcovii, ridichile si salata.

O varianta a acestei tehnici este plantarea unor soiuri cu perioade de crestere diferita. De exemplu, puteti planta un soi de tomate cu dezvoltare rapida, in acelasi timp cu un soi cu dezvoltare normala si unul cu dezvoltare tarzie. Porumbul este o alta leguma ce are soiuri de inceput de sezon, mijloc de sezon si sfarsit de sezon.

Plantarea amestecata

Aceasta tehnica se bazeaza pe faptul ca unele legume cresc repede in timp ce altele nu se grabesc. De exemplu daca plantati in gradina de legume ridichile printre morcovi, puteti sa le culegeti dupa 30 zile, cand morcovii sunt inca mici. O alta optiune este alternarea legumelor cu crestere verticala cu cele intinse la nivelul solului. ( exemplu rosiile si pepenii)

Exemple de legume care pot fi combinate cu succes in gradina de legume:

– cresteti pepenii si dovleceii sub rosiile intinse pe araci.
– inconjurati porumbul cu salata sau mazarea cu ridichi.
– combinati legumele rapide si lente cum sunt salata si rosiile, spanacul si dovleceii de iarna, prazul si cartofii dulci si ridichiile cu porumbul dulce.
Sursa: gradina-online.ro

Categorii
Blog Legume: rasaduri, culturi, ingrasamant natural

Cum sa faci ingrasamant natural acasa

Daca te-ai saturat de legume si fructe ce contin chimicale, propriul ingrasamant natural este exact ceea ce iti trebuie pentru a cultiva propriile legume si fructe sanatoase si lipsite de aditivi periculosi. Cei care au gradina proprie sau macar o idee cu privire la cultivarea legumelor si fructelor pe un teren care le apartine se pot folosi de un compost natural care tine loc de ingrasamant chimic – nociv intr-o oarecare masura pentru sanatatea legumelor si fructelor – astfel, produsele cultivate vor fi cu siguranta mult mai sanatoase si veti sti si de unde provin, chiar din curtea dumneavoastra!

ingrasamant-naturalPlantele sanatoase sunt cele care isi iau nutrientii necesari cresterii dintr-un ingrasamant natural, un sol fertil, sanatos, lipsit de chimicale. Un sol cu adevarat fertil pentru legume si fructe sanatoase este format din cinci elemente esentiale: apa, aer, putin pamant si un strat maro si unul verde. In functie de dimensiunile gradinii sau ale vasului in care doriti sa incepeti sa cultivati produse sanatoase veti face un compost natural care va tine loc de ingrasamant si care va ajuta la cresterea sanatoasa a legumelor sau fructelor pe care doriti sa le mancati din propria „livada”. In cazul in care locuiti la casa si aveti posibilitati, puteti lua o bucata de gradina pentru a incerca sa cultivati pe ea, iar daca stati la apartament puteti alege un vas mare sau foarte mare, dupa preferinte, si produsele pe care doriti sa le cultivati.

Ce contine un ingrasamant natural

strat verde din frunze uscate

Stratul verde din ingrasamant natural este cel care va produce azotul necesar captarii de nutrienti pentru cresterea plantelor si totodata cel care asigura caldura pentru buna crestere a acesteia. Stratul verde este cel mai usor de realizat, dat fiind ca pentru acesta aveti nevoie de frunze, vrejuri de legume sau iarba.

Stratul maro de compost va fi format din coji de oua (care actioneaza si ca pesticid, tinand departe daunatorii de plante), rumegus, fan, plante moarte. Partea maro de compost este responsabila cu crearea fibrelor necesare vietii vegetale.

Cum dozezi elementele unui ingrasamant natural

Pentru ca acest ingrasamant natural sa fie efectiv, trebuie sa stiti si cum il veti doza. O parte de strat verde va avea parte de trei parti de strat maro. Primul strat maro este acoperit de o parte verde dupa ce este udat cu apa si acest proces este continuat pana cand se termina cele doua parti. In fiecare zi, cele doua sunt amestecate si stropite cu apa.

Amestecul obtinut este adaugat uniform la baza plantelor, deasupra pamantului. Pe langa faptul ca plantele isi vor extrage substantele necesare, si gradina dumneavoastra va arata altfel.

Ingrasamant natural din urzici

Ingrasamant natural din urziciCine sa stie ca urzicile – pe langa faptul ca sunt alimente sanatoase sau buruieni nedorite, dupa caz – pot fi utile si in gradinarit? Urzicile sunt bogate in minerale, vitamine si proteine. Trebuie sa aveti grija insa sa nu le folositi ca si ingrasamant in cazul rosiilor sau trandafirilor, ori alte plante sensibile la fier, pentru ca urzicile contin mult fier si le pot dauna acestor plante.
Urzicile pot fi folosite drept ingrasamant natural prin doua metode: una de lunga durata, si una mult mai rapida, insa aproape la fel de eficienta. Urzica proaspata maruntita sau strivita intr-un recipient trebuie lasata in apa timp de trei saptamani, intr-un loc ferit de razele soarelui, insa aerisit bine, pentru ca poate produce un miros neplacut. O data la doua zile, urzicile din vas trebuie amestecate pentru a ajuta procesul de fermentare, insa atunci cand nu faceti acest lucru, ele trebuie acoperite bine. Vasul in care se afla trebuie sa nu fie prea plin pentru ca, in timpul fermentarii, urzicile vor lasa spuma. Dupa trei saptamani, fermentarea s-a incehiat, iar lichidul rezultat trebuie strecurat si folosit in gradina pentru a uda plantele cultivate. Lichidul trebuie diluat insa: 1 litru de lichid spre exemplu trebuie amestecat cu 10 litri de apa pentru a fi efectiv. Daca veti folosi acest lichid concentrat, il veti transforma intr-un pesticid care ucide buruienile.

urzici

Urzicile pot deveni ingrasamant natural si mult mai repede, in acest caz ele putand fi si uscate. 30 de grame de urzici uscate trebuie puse intr-un vas cu apa fierbinte si lasate maximum o ora. Lichidul obtinut se dilueaza cu o cantitate de apa de zece ori mai mare si se toarna imediat la radacina plantelor pentru a fi eficient. Acestei metode de a obtine ingrasamant natural bogat in minerale i se pot adauga si alte plante, precum tataneasa si coada calului, care vor oferi si ele un plus de nutrienti plantelor pe care doriti sa le cultivati in mod natural.

De ce sa mai apelati la ingrasamantul chimic, care poate produce si efecte negative asupra fructelor, legumelor si florilor dumneavoastra, cand puteti crea propriul ingrasamant natural la fel de eficace, sau puteti folosi gunoiul de grajd care va produce si rezultate sanatoase? Plantele uscate, vestejite, cojile de oua, frunzele, rumegusul sau fanul pot deveni ingrasamantul de care aveti nevoie pentru a va pune pe picioare propria „fabricuta” de fructe si legume sanatoase, lipsite de chimicale.

Ingrasamant natural pentru muscate

muscate

Pentru muscate un sfat este ca la mijlocul verii, cand infloresc, sa li se dea o perioada de repaus de 5-6 saptamani si sa nu se puna ingrasamant. Nu se tin in curenti de aer, temperaturile ideale pentru muscate sunt 18-21 grade Celsius ziua si 12 grade pe timp de noapte.

Trebuiesc udate, dimineata sau seara, muscatele. Cand se stropesc nu se face cu apa direct de la chiuveta, ci cu apa tinuta intr-o sticla 2-3 zile. De altfel, ca sa tina cat mai mult si mai bine, muscatele se uda cu apa tinuta intr-un recipient cateva zile. Iar cel mai bine, pentru cine are posibilitatea de pastrare, acestea se uda cu apa de ploaie. Pentru ca ele sa infloreasca toata vara, se uda cu lichid cu ingrasamant,la fiecare 2 saptamani, din aprilie in septembrie, apoi se face pauza.

Ingrasamant natural gainat de gaina

pasari de curte

Gainatul de gaini, de rate, gaste, curci, reprezinta un ingrasamant organic cu eliberare lenta prelungita folosit de foarte multa vreme atat in gradina de legume cat si in livada de pomi fuctiferi gainatul are rolul de a imbogati solul cu elementele nutritive azot fosfor si potasiu atat de necesare plantelor.

Gainatul de pasari este recomandat culturilor de legume la inceputul perioadei de crestere dupa ce acestea s-au inradacinat la 10-15 zile de la plantare urmand ca apoi sa se administram ingrasaminte cu o concentratie mai mare de potasiu sau cenusa.