Categorii
Afaceri in agricultura si agricultura ecologica Blog

Biofach – cea mai mare expozitie mondiala de produse ecologice

BIOFACH – Târgul mondial de alimente ecologice

Comerțul ecologic se întâlnește la expoziția ecologică din Nuremberg în perioada 17 – 20 februarie 2021

„Organic este mai mult decât o etichetă sau o certificare: organice înseamnă calitate și convingere – pentru utilizarea responsabilă a resurselor naturii. BIOFACH din Centrul Expozițional Nürnberg este locul în care oamenii își împărtășesc interesul pasional pentru alimentele ecologice, se cunosc și fac schimb de opinii, iar asta din 1990.

Oportunitatea perfectă pentru a vizita profesioniști pentru a întâlni producători ecologici de pe piața ecologică și a fi inspirat de ultimele tendințe ale sectorului. Intrați în lumea produselor ecologice și a gustului – de asemenea, în cele bio.” – biofach.de

Biofach 2021

BIOFACH – Târgul Internațional de produse alimentare ecologice 2018

Comerțul organic se întâlnește la Târgul Organic din 14-17 februarie 2018 în Centrul Expozițional Nürnberg.

Organic este mai mult decât un sigiliu sau o certificare: Bio inseamna calitate si convingere pentru utilizarea responsabilă  a resurselor naturale. BioFach este locul în care oamenii își împărtășesc pasiunea pentru alimente ecologice și piața organică.

Pentru BIOFACH sunt așteptați expozanți in 2018 din sectorul național și internațional de alimente ecologice. Scopul  targului este de a satisface pentru producătorii organici nevoia de recunoastere și de a fi inspirati de cele mai recente tendințe internaționale din industrie, iar pentru vizitatori este o oportunitate comerciala perfectă. Va veti gasi într-o lume de produse ecologice și organice cu gust.

Targ international de produse alimentare ecologice Biofach

BioFach de la Nürnberg este un târg lider in comerțul internațional pentru produse ecologice. Este locul de întâlnire pentru furnizori și factorii de decizie din producție și comerț în industria organică. Împreună cu Vivaness, Târgul pentru îngrijire personală și Natural Wellness, atrage în fiecare an, un public de comerț internațional cu înaltă calificare. Toate produsele alimentare ecologice expuse sunt certificate la Regulamentul Organic UE sau directivele de acreditare ale IFOAM, patronul BioFach.

România la Biofach

Romania la Biofach

România a participat pentru prima dată cu pavilion național la Biofach în anul 2007. An de an suprafaţa pavilionului naţional a crescut, precum şi numărul firmelor participante cu produse ecologice, designul general al Pavilionului României fiind mult îmbunătăţit, prezenţa României la Biofach fiind una demnă de o ţară membră UE.

Dorinţa ca România să devină ţară ANULUI in 2013 a fost exprimată cu ocazia târgului Biofach Nuremberg ediţia 2011 unde, la standul Romaniei, delegația țării noastre, condusă de secretarul de stat Adrian Rădulescu, a primit vizita primarului metropolei Nuremberg Ulrich Maly şi a conducerii Nűrnberg Messe (Claus Rättich – membru al Consiliului de conducere, Udo Funke – Director târg şi Kristine Steiger – responsabil România). Principală temă abordată a fost invitaţia ca România să fie Ţara Anului.

ROMÂNIA – ŢARA ANULUI BIOFACH 2013

În fiecare an în luna Februarie are loc cel mai mare târg destinat produselor ecologice din lume, Biofach, în Nuremberg, Germania. Targul Biofach se distinge prin vigoare, internaționalitate și putere inovativă. BioFach are loc sub patronajul IFOAM (Federația Internațională a Mișcărilor din Agricultura Ecologică) și împreună cu BÖLW (Federația Germană a Industriei Alimentare Ecologice) ca organizație națională susținătoare.

Expozitia internationala Biofach garantează înalta calitate constantă a produselor expuse prin criterii stricte de admitere. BioFach este prezent pe 5 continente cu propriile sale evenimente în Japonia, Statele Unite ale Americii, America de Sud, China și India.

 

 

Categorii
Afaceri in agricultura si agricultura ecologica Blog

Prima ţară din lume 100% organică? Ferme ecologice in Buthan

Văile verzi şi luxuriante din Bhutan ar putea găzdui în curând ferme ecologice, dacă Primul Ministru al regatului va obţine ceea ce îşi doreşte, relatează Wakeup-world.com.

Regatul Bhutan este o ţară din sudul Asiei, aflată la poalele Munţilor Himalaya, învecinându-se la sud, est şi vest cu India şi la nord cu China. De la nord la sud, statul are o lungime de doar 200 km. În micuţa ţară de la poalele Munţilor Himalaya locuiesc numai 738.000 de persoane, aproximativ cât populaţia din Alaska.

Însă, această naţiune mică, unde budhismul mahayana de tip tibetan este religie de stat, are în plan să pornească una din cele mai mari mişcări pro-organice din lume.

regatul buthan

La Conferinţa Rio+20 pentru Dezvoltare Durabilă, ce a avut loc în luna iunie a anului acesta, primul ministru al regatului, Jigmi Thinley, a prezentat planul ţării sale de a valorifica pământul agricol şi a deschide ferme ecologice, cu produse care vor purta etichete specifice “fabricat în Bhutan”.

Ţara se află deja pe drumul cel bun al alimentaţiei naturale: două treimi din cetăţenii bhutanezi sunt agricultori, iar mulţi dintre ei produc alimente ecologice în mod firesc, deoarece nu îşi permit să achiziţioneze îngrăşămintele şi pesticidele sintetice din agricultura chimică. Dar, foarte puţine sunt certificate ca si ferme ecologice.

De aceea, oficialii din Bhutan au trimis agricultori locali în India pentru a se iniţia la ferma activistului alimentar Vanadana Shiva. Consultanţii de aici îi vor educa pe agricultorii bhutanezi, astfel încât aceştia să fie mai bine pregătiţi în producţia alimentelor in ferme ecologice.

agricultura in buthan

Dorinţa de a obţine venituri mai mari şi autonomia alimentară sunt două din forţele motrice care au declanşat această mişcare. Bhutan importă momentan mai multe alimente decât poate produce, ceea ce înseamnă că agricultorii înregistrează pierderi. Evaluând oportunităţile pieţei, Thinley a adăugat că “India experimentează o creştere exponenţială a cererii pentru alimente ecologice, o cerere care nu se va reduce prea curând”.

Însă planul de a transforma fermele bhutaneze în ferme ecologice este impulsionat, pe lângă  factorii menţionaţi, şi de dorinţa de a obţine “Fericirea Internă Brută”, un termen pe care cel de-al patrulea rege al Bhutanului l-a inventat cu trei decenii în urmă, reprezentând un indicator mult mai important decât produsul intern brut.

“Principalul motiv pentru care dorim să încurajăm viaţa rurală este acela că oamenii îşi găsesc mai uşor fericirea atunci când lucrează la propriile ferme, fiind susţinuţi de necesitatea interdependenţei, a unei vieţi spirituale active şi a unei comuniuni zilnice cu miracolul naturii”, a concluzionat Thinley.

Sursa: financiarul.ro

Categorii
Afaceri in agricultura si agricultura ecologica Blog

Subventia pe suprafata

Subventia pe suprafata 2013: APIA a demarat o campanie de informare a fermierilor

Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) desfasoara in perioada 1 februarie – 10 iunie 2013, Campania de informare privind primirea cererilor de subventia pe suprafata, avand sloganul: „Fii Fermier European! Depune la APIA Cererea de sprijin! in Campania 2013 ne pregatim pentru viitoare Politica Agricola Comuna”.

Obiectivul general al campaniei il reprezinta informarea fermierilor cu privire la fondurile europene si nationale destinate schemelor/masurilor de sprijin pe suprafata in anul 2013, precum si la modalitatea de accesare a acestora.

Se pune accent in continuare pe informarea eficienta a fermierilor cu privire la aplicatia de identificare online a parcelelor agricole – IPA Online, prin care beneficiarii isi pot vizualiza, prin conexiune la internet, propriile parcele digitizate in campania anterioara si isi pot digitiza si alte parcele prin identificare pe ortofotoplanurile disponibile in baza de date (LPIS) a APIA.

Perioada de depunere a cererilor: 1 martie – 15 mai 2013

subventia-pe-suprafata-campania-de-informare-fermieri-fonduri-europenePe durata campaniei privind subventia, centrele judetene si locale ale Agentiei vor organiza sesiuni de informare si instruire a fermierilor si respectiv a administratiei agricole din primarii, cu privire la perioada de depunere a cererilor pentru subventia pe suprafata in anul 2013, modalitatea de completare a acestora, conditiile de eligibilitate impuse de legislatia europeana si nationala, tipurile de controale impuse de regulamentele europene, precum si la pachetele financiare care pot fi accesate in cadrul masurilor de sprijin.

In cadrul sesiunilor de instruire se va acorda o atentie deosebita procedurii de completare electronica a declaratiei de suprafata si identificare, respectiv de schitare corecta, online a parcelelor agricole.

De asemenea, se va pune accent pe obligativitatea agricultorilor de a respecta normele de ecoconditionalitate pe toate suprafetele agricole utilizate.

De aceste instruiri vor beneficia atat fermierii cat si administratia agricola din primarii, respectiv personalul din bibliotecile judetene si comunale cuprinse in programul Biblionet.

Campania de primire a cererilor pentru subventia pe suprafata se va derula in perioada 1 martie – 15 mai 2013, respectiv 10 iunie, cu penalizari de 1% pentru fiecare zi de intarziere.

Categorii
Afaceri in agricultura si agricultura ecologica Blog

Plata subventiilor in perioada 2015 – 2020

Shema unica de plata a subventiilor pe suprafata in 2015

Din luna martie a acestui an a inceput primirea de cereri de plata pentru campania anului 2014, in baza Legislatiei privind plata subventiilor in perioada 2015-2020, modificata de Ordonanta de Urgenta care aliniaza legislatia nationala la regulamentele europene privind Politica Agricola Comuna.

Incepand cu data de 26 mai 2015, Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) preia toate cererile de plata ale fermierilor, inclusiv pe suport de hartie. Cererile vor fi prelucrate în perioada urmatoare astfel ca fermierii isi vor putea exercita dreptul de a solicita subventiile.plata subventiilor pe suprafata 2015

Fermierii care solicita la plata o suprafata de peste 50 hectare teren agricol vor putea sa se prezinte la centrele judetene ale APIA, iar cei care solicita la plata o suprafata de pana la 50 hectare teren agricol se vor prezenta la centrele locale ale APIA. La depunerea cererii unice de plata fermierul trebuie sa prezinte documentele care dovedesc utilizarea terenului agricol, inclusiv a terenurilor care contin zone de interes ecologic, precum si a animalelor.

Termenul de depunere a cererilor de subventie pentru perioada 2014-2020 s-a prelunit cu 25 de zile dupa 15 iunie, data stabilita initial, dar cei care le depun dupa aceasta data vor fi penalizati cu 1% pentru fiecare zi lucratoare de intarziere.

Legislatia privind plata subventiilor in perioada 2015-2020

Legislatia privind plata subventiilor în perioada 2015-2020 a fost modificata de Ordonanta de Urgenta si prevede sistemele de plati directe la care vor avea acces fermierii si legislatia pentru ajutoarele nationale de tranzitie. Ajutoarele nationale de tranzitie inlocuiesc platile complementare acordate de la bugetul de stat si trebuie sa scada din 2015 pana in 2020 de la 100% la 50% din valoarea sprijinului care a fost acordat în anul 2013.

Schema de plata unica in anul 2015 inseamna ca se va face o singura cerere de plata pe care o vor completa fermierii. Aceasta cerere de plata trebuie sa cuprinda atat ajutoarele europene, cat si ajutoarele nationale de tranzitie acordate de la bugetul de stat.

Incepand cu acest an s-a introdus plata redistributiva, care are rolul de a stimula comasarea terenurilor agricole. Astfel, fermierii care vor avea intre 5 si 30 de hectare de teren agricol vor primi o plata stimulativa mai mare decat cei care au intre 1 si 5 hectare si decat cei care detin peste 30 de hectare, cu aproximativ 40 de euro.

De asemenea, tinerii pana in 40 de ani, care au suprafete nu mai mari de 60 de hectare, vor primi pentru o perioada de 5 ani de zile, 2015-2020, o plata suplimentara cu 25% mai mare fata de cei care au peste aceasta varsta.

Totodata, Romania a definit o lista cu acele categorii de culturi care vor beneficia de sprijinul cuplat, dar şi pentru sectorul zootehnic.

Sprijin suplimentar se va acorda pentru cei care au între 10 şi 150 de capete, un sprijin suplimentar pentru cei care au vaci pentru lapte, care porneşte de la 300 de euro în anul 2015 şi poate ajunge la sume mai mari pentru anul 2020.

Reguli noi la acordarea subventiilor

Fermierii vor depune o singura cerere de plata si vor trebui sa faca dovada ca totalul platilor directe reprezinta 5% din veniturile din agricultura sau ca veniturile realizate din agricultura reprezinta o treime din totalul veniturilor lor, in cazul in care nu sunt înregistrați la Registrul Comertului si obtin subventii de minim 5.000 de euro. In acest mod ei vor dovedi ca au calitatea de fermieri activi.

Ponderea veniturilor din agricultura sau subventii in total venituri trebuie probata cu documente eliberate de administratiile fiscale. Aceste documente pot fi Declaratia 2.2.1, privind veniturile din activităţi agricole, impuse pe baza de norme de venit, decizia de impunere, adeverintă eliberată de ANAF privind veniturile totale realizate în anul precedent sau Declaratia 200 privind veniturile realizate în Romania si adeverinta eliberata de ANAF privind veniturile totale.

La persoanele juridice documentele sunt aceleasi deoarece din documentele de baza care se transmiteau si pana acum se poate observa foarte clar daca exista ca activitate principală de baza activitatea agricola.

Fermierii care nu au cinci mii de euro sprijin total, din fonduri europene si fonduri la bugetul de stat, nu trebuie sa dovedeasca aceasta calitate, ei fiind considerati de la inceput fermieri activi.

Ajutor specific compensatoriu acordat exploatatiilor vegetale inregistrate in sistemul de agricultura ecologica

Hotararea de Guvern nr. 219 din 29.04.2015 privind modificarea si completarea Hotararii de Guvern nr. 864/2014 referitoare la schema de minimis:
Cererile de solicitare pentru schema de minimis se pot depune pana in data de 05 iulie 2015, inclusiv.

Beneficiarii sunt intreprinderile care detin exploatatii vegetale inregistrate in sistemul de agricultura ecologica, care se afla sub contract cu un organism de inspectie si certificare acreditat pe teritoriul Uniunii Europene/aprobat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, denumiti in continuare beneficiari, respectiv producatorii agricoli persoane fizice, persoane juridice si/sau persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale ori intreprinderi familiale constituite potrivit prevederilor Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale, cu modificarile si completarile ulterioare.

Ajutorul de minimis se acorda beneficiarilor care au indeplinit conditiile de eligibilitate in anul de cerere 2013, in baza Hotararii Guvernului nr. 759/2010 privind acordarea de ajutoare specifice pentru imbunatatirea calitatii produselor agricole in sectorul de agricultura ecologica, cu modificarile si completarile ulterioare, si care au depus cerere de ajutor in anul 2013 pentru exploatatiile cuprinse intre:
• 0,30 ha si 5 ha inclusiv;
• 5,1 ha si 20 ha inclusiv.

Cuantumul sprijinului financiar reprezentand ajutor de minimis care se acorda potrivit prezentei hotarari este urmatorul:
• 1.180 lei/exploatatie pentru exploatatiile cuprinse intre 0,30 ha si 5 ha inclusiv;
• 845 lei/exploatatie pentru exploatatiile cuprinse intre 5,1 ha si 20 ha inclusiv.

Valoarea totala a ajutorului de minimis care se acorda unei intreprinderi nu poate depasi suma de 15.000 euro pe durata a 3 exercitii financiare, in cursul exercitiului financiar actual si in cele doua exercitii financiare precedente.

Acte necesare pentru obtinerea ajutorului de minimis

Beneficiarii vor completa si depune cererea pentru ajutorul de minimis in agricultura la centrele judetene ale Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura, respectiv al municipiului Bucuresti, pe raza teritoriala unde se afla exploatatia insotita de urmatoarele documente:
• copie de pe buletinul/cartea de identitate al/a titularului, al/a administratorului sau al/a imputernicitului;
• copie de pe certificatul de inregistrare eliberat de oficiul registrului comertului/certificatul de inregistrare fiscala, dupa caz;
• copie de pe documentele care fac dovada folosintei terenului;
• copii de pe fisele de inregistrare in agricultura ecologica a beneficiarului, din anul 2013, respectiv din anul 2014, aprobate de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale;
• copie de pe contractul incheiat intre beneficiar si un organism de inspectie si certificare, organism acreditat pe teritoriul Uniunii Europene/aprobat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale;
• o notificare emisa beneficiarului de catre organismul de inspectie si certificare, care sa ateste urmatoarele:
• nu a intervenit nicio cauza de incetare ori de desfiintare a contractului incheiat intre beneficiar si organismul de inspectie si certificare;
• beneficiarul se afla in continuare integrat in sistemul de control al organismului respectiv;
• copie de pe certificatul de producator emis potrivit prevederilor Hotararii Guvernului nr.661/2001 privind procedura de eliberare a certificatului de producator, cu modificarile si completarile ulterioare, sau copie de pe atestatul de producator emis in conformitate cu prevederile Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor masuri de reglementare a pietei produselor din sectorul agricol, dupa caz, pentru producatorii agricoli persoane fizice.

Categorii
Afaceri in agricultura si agricultura ecologica Blog

Exporturile de vin din struguri ale Romaniei sunt mult mai mici decat importurile

Exportul de vin din struguri al Romaniei versus import

Romania a exportat o cantitate de vin din struguri proaspeti de 9.926,7 tone în primele nouă luni ale anului trecut, în creştere cu aproape 22% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut când exporturile au totalizat 8.145,6 tone.

Cea mai importantă piaţă de export pentru Romania rămâne Uniunea Europeană. Romania exportă în special vin la pet sau la vrac, vin ieftin. Preţurile sunt sub cele ale altor mari producători de vin (precum Franţa sau Italia, ţări cunoscute ca producători de vin premium). Cei mai mulţi producători preferă să exporte în Europa deoarece costurile sunt mari în afara ei, iar volumele prea mici ca să justifice efortul.

vin din struguri

În afara spaţiului european, China este cea mai importantă ţară de export pentru vinurile romaneşti, urmată de Statele Unite ale Americii care importă din Romania şi de Canada.

Pe de altă parte, importurile de vin au depăşit, în perioada menţionată, de 3,5 ori exporturile, totalizând 35.258,1 tone, fiind în creştere şi faţă de cantităţile provenite de pe pieţele externe în aceeaşi perioadă din 2015.

Cat vin consuma romanii

consumul de vin la romani

Romanii consumă în prezent în jur de 22 – 25 de litri pe cap de locuitor, în scădere de la 27 de litri în anii trecuţi, din cauza reducerii puterii de cumpărare, vinurile albe de consum fiind preferate de romani în procent de 60%.

Consumul anual de vin în Romania este de 25 de litri pe cap de locuitor şi reprezintă doar jumătate din consumul ţărilor dezvoltate, care se ridică la peste 50 de litri/locuitor.

Sprijin financiar pentru viticultura

podgorie viticultura

Romania are o tradiţie în producerea vinului, atestată documentar de peste 2.000 de ani. În ultimii 15 ani, sectorul vitivinicol s-a consolidat prin investiţii şi sprijin financiar al statului român, dar şi al Uniunii Europene începând cu anul 2007.

Pe baza evaluării impactului Programului Naţional Suport 2009 – 2013, prin care sectorul vitivinicol a absorbit, în proporţie de 100%, fondurile europene puse la dispoziţie de Comisia Europeană, Romania a notificat Comisiei Europene Programul Naţional de Sprijin al Romaniei în sectorul vitivinicol pentru perioada 2014 – 2018.

În cadrul acestui program, Romania a ales pentru finanţare, în funcţie de specificul viticulturii autohtone, 5 măsuri de sprijin:

  • promovarea vinurilor, prin submăsura de promovare a vinurilor produse în Uniune care constă în acţiuni de informare în statele membre, în scopul informării consumatorilor cu privire la consumul moderat de vin şi la schema de denumiri de origine controlată şi indicaţii geografice, precum şi submăsura de promovare în ţări terţe, în vederea îmbunătăţirii competitivităţii vinurilor cu denumire de origine controlată, indicaţie geografică sau a vinurilor pentru care se indică soiul viţei-de-vie;
  • restructurarea şi reconversie podgoriilor;
  • asigurarea recoltei;
  • investiţii;
  • distilarea subproduselor.

Pentru a veni in sprijinul solicitanților din sectorul vie-vin și pentru a crește absorbția fondurilor europene alocate măsurilor notificate în Programul Național de Sprijin al României 2014 – 2018, a fost elaborat un act normativ care, pe lângă investițiile deja accesate de către producători, cuprinde și investiții în construcția de imobile noi destinate vinificației (crame), laboratoare pentru controlul calității, imobile cu destinația de prezentare și vânzare, săli de degustare, care, până la apariția prezentului ordin, se puteau accesa doar prin PNDR.

Sprijinul se acordă în baza Ordinului nr. 208/2017 privind modificarea și completarea Normelor metodologice privind condițiile de punere în aplicare a măsurii de învestiții, eligibilă pentru finanțare în cadrul Programului Național de Sprijin al României (PNS) în sectorul vitivinicol 2014 – 2018, aprobate prin Ordinul nr.1801/2014.

Condiția principală pentru accesarea tuturor operațiunilor eligibile din cadrul măsurii de investiții este ca solicitantul să producă vinuri, în unitatea proprie, sau în nume propriu la terți și să comercializeze producția vinicolă obținută.

Solicitările de investiții se depun în sesiune deschisă la sediile centrelor județene ale APIA.

Cuprinsul programelor de investiții, documentația solicitată de către APIA, acțiunile din cadrul operațiunilor eligibile precum și Cererea pentru acordarea sprijinului financiar sunt detaliate în cuprinsul Ordinului nr.1801/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condiţiile de punere în aplicare a măsurii de investiţii, eligibilă pentru finanţare în cadrul Programului naţional de sprijin al României în sectorul vitivinicol 2014-2018, cu modificările și completările ulterioare.

Categorii
Afaceri in agricultura si agricultura ecologica Blog

Productia de legume ecologice din Romania va creste cu 20%

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR) estimeaza, pentru 2013, o crestere cu 20% a productiei totale de legume ecologice, in conditiile in care suprafetele cultivate vor spori cu circa 33%, pana la 1.600 de hectare, potrivit datelor ministerului furnizate NewsIn.
legume ecologice„Pentru anul 2013 estimam o suprafata de circa 1.600 de hectare si o productie de legume ecologice cu 20% mai mare fata de cea din anul 2012. Din datele Ministerului Agriculturii, in anul 2012 suprafata totala cultivata cu legume in sistem ecologic este de circa 1.200 de hectare, iar cantitatea recoltata este de circa 3.000 de tone”,  sustin reprezentantii ministerului.

Din datele comunicate de catre organismele de inspectie si certificate pentru anul 2011, suprafata totala cultivata cu legume ecologice a fost de 914,08 hectare, din care 511,04 hectare suprafata in conversie si 403,04 hectare suprafata certificata ecologic.

Din datele Ministerului Agriculturii privind inregistrarea operatorilor in sistemul de agricultura ecologica, pentru anul 2012, rezulta ca numarul total de operatori inregistrati este de circa 26.736, din care 26.390 producatori agricoli , 32 de unitati de productie pentru acvacultura, 103 procesatori si 211 comercianti.

Optati pentru legume ecologice, pentru produse ecologice in general, sunt mai sanatoase.

Categorii
Afaceri in agricultura si agricultura ecologica Blog

Romania are cele mai multe ferme din UE

Fermele din Romania si situatia sectorului agricol

Romania ocupă o poziţie importantă în ansamblul agriculturii europene, situându-se pe locul 6 în UE din perspectiva suprafeţei agricole utilizate. Romania, insa, are o problemă de fragmentare a proprietății în agricultura in comparatie cu toate țările din Uniunea Europeană, ceea ce reprezintă un factor limitator semnificativ pentru randamentele agricole.

Aproximativ 75% dintre fermele din Romania au sub 2 hectare, fermele sub 10 ha sunt de 98% din total și doar 39% din suprafata agricola utilizată. Fermele de peste 100 hectare reprezintă doar 0.5% din numărul total, insa exploatează 49% din suprafata agricola. În contrast cu celelalte alte state europene, ponderea fermelor mijlocii, între 10 și 100 de hectare, este destul de slaba în Romania.

floarea soarelui

Aproape 70% din fermele din Romania au o producţie standard anuală sub 2.000 EURO, o situaţie nemaîntâlnită în niciun alt stat european, din cauza fragmentării şi lipsei cooperării între fermieri. Gradul ridicat de fragmentare a proprietăţii agricole are consecinţe negative directe asupra randamentelor înregistrate la hectar, în special în ceea ce priveşte producţia de cereale şi plante oleaginoase.

Politica de dezvoltare rurala 2014-2020

Politica de dezvoltare rurala din perioada 2014-2020, atât la nivel european, cât si national, afirma si sustine consolidarea sistemului familial agricol, ca o garantie pentru securitatea alimentara si pentru mentinerea structurilor sociale rurale.

În noua perioada de programare se considera ca fermele familiale pot contribui la dinamica teritoriului, amenajarea spatiului si valorizarea spatiilor vulnerabile, promovarea cunostintelor locale si pastrarea patrimoniului cultural si biologic.

Ferma familiala a fost definita prin O.U.G. 43/2013 drept „exploatatia agricola apartinând persoanelor fizice în calitate de producatori agricoli individuali înregistrati în Registrul exploatatiilor agricole sau înregistrata ca persoana fizica autorizata, întreprindere individuala, întreprindere familiala, înfiintata potrivit legislatiei în vigoare, care produce pentru consumul propriu, iar, dupa caz, comercializeaza surplusul”.

Fermele familiale ramân, astfel, cel mai bun mijloc pentru asigurarea viabilitatii productiei alimentare, a gestiunii durabile a resurselor naturale si a biodiversitatii si conservarii unei vieti rurale autentice.

Pentru realizarea obiectivelor propuse, masurile PNDR 2014-2020 sunt orientate catre consolidarea rolului economic, social si de mediu al fermelor familiale, cu accent deosebit pe integrarea bunurilor agricole si alimentare create la nivel de ferma în filierele agroalimentare si, mai ales, pe dezvoltarea lanturilor scurte de aprovizionare.

PNDR Masura 6 – Dezvoltarea exploatatiilor si a intreprinderilor 2014-2020

  • Descriere

In Romania, majoritatea fermelor individuale se caracterizeaza printr-o putere economica redusa si sunt orientate, cu preponderenta, spre autoconsum. Aceste ferme se caracterizeaza printr-o structura de productie foarte diversificata, determinata de necesitatile gospodariei, precum si printr-o dotare tehnica redusa si necorespunzatoare, ceea ce impiedica cresterea productivitatii si obtinerea unui surplus de produse destinate vanzarii.

  • Obiective

– promovarea ocuparii fortei de munca si a spiritului antreprenorial si reducerea fluctuatiilor sezoniere a locurilor de munca;
– cresterea veniturilor gospodariilor agricole si ocuparea fortei de munca, contribuind la un mai bun echilibru teritorial, atat din punct de vedere economic si social, precum si la dezvoltarea durabila in zonele rurale;
– dezvoltarea activitatilor non-agricole, care sa conduca la creare de locuri de munca, la cresterea veniturilor populatiei rurale si la diminuarea disparitatilor dintre rural si urban.

  • Sub-masuri
  1. Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri;

Se va sprijini stabilirea pentru prima data a tinerilor fermieri ca sefi/conducatori unici ai unei exploatatii agricole. Masura va crea posibilitatea tinerilor fermieri rezidenti, cu un minim de cunostinte de baza, sa se instaleze ca sefi/conducatori ai exploatatiei.

Sprijinul va fi acordat sub forma de suma forfetara pentru implementarea obiectivelor prevazute in planul de afaceri pentru a facilita tanarului fermier inceperea activitatilor agricole.

2. Sprijin pentru infiintarea de activitati neagricole in zone rurale;

3. Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici;

Aceasta sub-masura determina, in principal, transformarea structurala si deschiderea catre piata a fermelor mici si cresterea capacitatii acestora de a identifica noi oportunitati de valorificare a productiei. Scopul acestei sub-masuri este de a imbunatati managementul exploatatiilor agricole cat si de a sustine orientarea spre piata a exploatatiilor agricole de mici dimensiuni.

Sprijinul va fi acordat sub forma de suma forfetara pentru implementarea obiectivelor prevazute in Planul de Afaceri.

Beneficiari sunt fermieri care detin in proprietate si/sau folosinta o exploatatie agricola incadrata in categoria de ferma mica conform definitiei. Pentru terenurile agricole in folosinta, contractul de arenda/cesiune trebuie sa fie incheiat pentru o perioada de minimum zece ani.

4. Investitii in crearea si dezvoltarea de activitati neagricole;

5. Plati pentru fermierii eligibili in cadrul schemei pentru micii fermieri care-si transfera definitiv exploatatia altui fermieri.

Are in vedere sprijinirea micilor fermieri care au participat la schema de mici fermieri din pilonul 1 pentru cel putin un an si care se angajeaza sa transfere definitiv altui fermier intreaga lor exploatatie si drepturile de plata corespunzatoare.

Sprijinul va fi accordat prin plata anuala.

Beneficiari sunt fermierii eligibili care au participat, cel putin un an, la schema pentru micii fermieri conform R 1307/2013.

Categorii
Afaceri in agricultura si agricultura ecologica Blog

Agricultura ecologica in Romania

Ce este agricultura ecologica?

Agricultura ecologica este un sistem de producție care susține sănătatea solurilor, a ecosistemelor și a oamenilor, bazându-se pe procese ecologice, biodiversitate și cicluri adaptate condițiilor locale.

Agricultura ecologica este o formă de agricultura în care terenurile agricole sunt cultivate fără utilizarea de îngrășăminte artificiale sau pesticide artificiale, regulatori de creștere, hormoni și antibiotice, aditivi pentru hrana animalelor. Sunt interzise și organismele modificate genetic și nanoparticulele proiectate.

Obiectivele tuturor sistemelor agricole ecologice includ menținerea fertilității solului, utilizarea eficientă a apei, maximizarea fertilității solului și îmbunătățirea bunăstării animalelor, precum și a aspectelor de mediu legate indirect de agricultură, cum ar fi reducerea consumului de energie și evitarea poluarii.

Agricultura ecologica este un segment profitabil de afaceri?

Agricultura ecologica este un segment de afaceri profitabil din mai multe motive. In ultima perioada, inmultirea alergiilor si a diverselor probleme legate de un regim de viata bazat in mare parte pe substante sintetice a sporit grija oamenilor pentru consumul de produse cat mai naturale.

In Romania potentialul pentru agricultura ecologica este unul foarte mare. Dimensiunea investitiei in agricultura ecologica depinde de foarte multi factori insa un lucru e cert: timpul de amortizare nu este unul scurt.

Agricultura ecologica un sector dinamic în Romania, care a cunoscut în ultimii ani o evoluţie ascendentă, atât în sectorul vegetal cât şi în sectorul animalier. O condiţie esenţială pentru dezvoltarea agriculturii ecologice o reprezintă acţiunile de promovare a conceptului de agricultura ecologica în vederea conştientizării consumatorilor asupra importanţei produselor bio (calitate şi sănătate), astfel încât aceştia să ofere un preţ mai mare pentru produse de calitate superioară.

Trecerea de la agricultura convenţională la cea bio se face treptat, pentru ca structurile economice să nu resimtă efectele scăderii productivităţii, iar producătorii să capete încredere în sistemele bio. Astfel, pentru a fi recunoscuta de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din Romania, trecerea de la agricultura convenţională la cea ecologica se
face prin respectarea perioadei de conversie, care în producţia vegetală are o durată
de 2 ani pentru culturile anuale şi 3 ani pentru culturile perene.

Investitia variaza in functie de suprafetele pe care se doreste sa se faca agricultura ecologica, puritatea solului, culturile ce se doresc a se obtine, numarul de oameni implicati in proiect, resurse si multi alti factori. Timpul de amortizare de asemenea este dependent de diversitatea sistemului, insa nu este unul scurt, atunci cand se doreste implementarea un proiect serios.

Masuri pentru ferme ecologice

Fermele ecologice trebuie să respecte aceste masuri pentru a permite purtarea titlului de a fi organic:

  • Terenul trebuie să fie liber de substanțe interzise timp de 3 ani înainte de agricultura ecologică
  • Semințele ar trebui să fie organice, dar acum este permisă utilizarea unor semințe neecologice
  • Este interzisă utilizarea ingineriei genetice, a nămolurilor de epurare sau a radiațiilor ionizante
  • Buruienile sunt controlate cu practici de management și multă muncă
  • Dăunătorii din grădină sunt tratați cu practici integrate de gestionare a dăunătorilor care includ controale biologice, fizice și mecanice.
  • Unele pesticide organice sunt permise
  • Pentru a menține fertilitatea solului, fermierii ecologici folosesc metode precum: rotația culturilor, acoperirea culturilor, îngrășămintele animale, compostul și diversitatea culturilor.
  • Unele îngrășăminte organice sunt permise.

 

 

 

 

Categorii
Afaceri in agricultura si agricultura ecologica Blog

Sera verticala pentru oraşul viitorului

O societate suedeza a conceput o sera verticala pentru a cultiva in centrul orasului fructe si legume, relateaza AFP, dand exemplu plantarea unor seminte de rosie la nivelul solului pe o spirala care se invarte. Cand ajunge in varf, dupa 30 de zile, poate fi cules fructul.

In cativa ani, „80 la suta din populatie va trai la oras” si va fi obligatoriu sa „cultivi in mediul urban, pentru ca terenurile vor lipsi”, a explicat, vineri, vicepresedintele societatii suedeze Plantagon, Hans Hassle.

Intr-o astfel de sera verticala, se vor putea produce in fiecare zi produse bio proaspete, pentru a fi vandute direct consumatorilor, pe loc.

„Noi vom economisi 70 la suta din costul acestor produse bio proaspete pentru ca acum 70 la suta din pret reprezinta transportul si depozitarea”, a spus Hassle, precizand ca, in acest mod, oamenii cu venituri mai modeste vor avea acces la produse bio.

Pana in prezent, nu a fost construita inca nicio astfel de sera verticala, insa mai multe orase din Scandinavia si China si-au aratat interesul, a spus vice-presedintele.

O astfel de instalatie costa 30 de milioane de dolari, adica mult mai mult decat o sera obisnuita, dar investitia va fi rapid recuperata pentru ca pentru o suprafata de sol de 10.000 de metri patrati, o sera verticala echivaleaza cu o suprafata cultivata de 100.000 de metri patrati, datorita sistemului de ridicare a culturilor.

„Aceasta idee i-a venit unui inventator in urma cu 20 de ani, dar nicio persoana careia i-a prezentat-o nu a crezut in ea. Ea mi-a fost prezentata in urma cu zece ani si mi s-a parut o idee buna atunci si am vorbit cu Sweco, o societate de inginerie din Suedia, care a acceptat sa construiasca serele verticale”, a explicat Hassle.

Sera verticala e de fapt o sfera mare in care se afla o spirala care se invarte si pe care incoltesc semintele.

„Pare din lumea fantastica, dar de fapt tehnologia e simpla”, a spus Hassle.

 

Categorii
Afaceri in agricultura si agricultura ecologica Blog

Conditii pentru cultivarea ciupercilor si comercializarea lor

Cultivarea ciupercilor si comercializarea lor – Reglementari legale

Orice referiri la anumite conditii ce trebuiesc indeplinite pentru cultivarea ciupercilor si comercializarea lor, este necesar si corect sa faca trimitere la reglementarile legale in vigoare. Calitatea, modul de ambalare, etichetare a produselor alimentare sunt reglementate prin Legi, Hotarari de Guvern, Norme de aplicare, Ordine, etc.
cultivarea-ciupercilorCultivarea ciupercilor si comercializarea lor este, in general, incadrata cu producerea si comercializarea legumelor. Deoarece se produc multe confuzii sau informari (intentionat) gresite legate de modul de comercializare a legumelor, fructelor si ciupercilor, prezentam in continuare detaliile privind sortarea, ambalarea, etichetarea, depozitarea legumelor si ciupercilor cultivate.

Hotararea Guvernului nr. 106 din 7.02.2002, publicata in Monitorul Oficial nr. 147 din 27.02.2002 cu modificarile ulterioare arata in articolul 5:

Etichetarea alimentelor preambalate

Eticheta trebuie sa contina informatii clare si usor de inteles privind caracteristicile produsului. Etichetele alimentelor trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu:

  • denumirea sub care este vandut alimentul
  • lista ingredientilo
  • cantitatea ingredientilor pentru cele care dau specificitate produsului
  • cantitatea neta pentru produsele alimentare preambalate
  • data durabilitatii minimale; sau
  • data limita de consum pentru alimentele cu perisabilitate microbiologica
  • conditii de depozitare sau de folosire, atunci cand acestea necesita indicatii speciale
  • numele si sediul (adresa postala) producatorului, al ambalatorului sau al distribuitorului;
  • numele si sediul (adresa postala) importatorului sau ale distribuitorului inregistrat in Romania, in cazul alimentelor din import
  • locul de origine sau de provenienta al alimentului, numai in anumite cazuri (zona, tara de origine)
  • instructiuni de utilizare, daca este necesar
  • concentratia alcoolica, in anumite cazuri

Eticheta poate fi orice material scris, imprimat, litografiat, gravat sau ilustrat, care contine elemente de identificare a produsului si care insoteste produsul sau este aderent la ambalajul acestuia;

Sunt definite:

data durabilitatii minimale – data stabilita de producator pana la care un produs alimentar isi pastreaza caracteristicile specifice in conditii de depozitare corespunzatoare; produsele pentru care se stabileste data durabilitatii minimale nu trebuie sa fie periculoase nici dupa aceasta data;

ingredient – orice substanta, inclusiv aditivii, utilizata la producerea sau la prepararea unui aliment si care va fi continuta si de produsul finit ca atare sau intr-o forma modificata

termen de valabilitate – limita de timp, stabilita de producator, pana la care un produs perisabil sau un produs care in scurt timp poate prezenta un pericol imediat pentru sanatatea consumatorilor isi pastreaza caracteristicile specifice, daca au fost respectate conditiile de transport, manipulare, depozitare si pastrare; pentru produsele alimentare acesta reprezinta data limita de consum;

lot – un ansamblu de unitati de vanzare dintr-un aliment fabricat, prelucrat sau ambalat in condiţii practic identice

Observatii: Nu este obligatorie mentionarea tipului si sursei de miceliu pe eticheta, situatie similara in cazul semintelor la legume, fructe, etc.

Referitor la utilizarea materialului de inmultire a ciupercilor de cultura – miceliu – va prezentam cadrul legal in care se poate produce sau comercializa si conditiile necesare.

ORDIN MAPAM Nr. 564
din 29.08.2003

Anexa nr. 8
la reguli si norme tehnice interne

Reguli si norme tehnice specifice privind producerea, controlul si certificarea calitatii materialului de inmultire pentru ciuperci comestibile cultivate, comercializat pe teritoriul Romaniei

CAPITOLUL I

Domeniul de aplicare

Art.1. – (1) Prezentele reguli si norme tehnice specifice se aplica speciilor care nu sunt reglementate de legislatia comunitara, produse si comercializate pe teritoriul Romaniei, in completare la prevederile Regulilor si normelor tehnice interne privind producerea in vederea comercializarii, prelucrarea, controlul si/sau certificarea calitatii semintelor si materialului saditor din unele specii de plante produse si comercializate pe teritoriul Romaniei.

(2) Prezentele reguli si norme tehnice specifice se aplica materialului de inmultire din urmatoarele specii si hibrizi interspecifici si intraspecifici de ciuperci comestibile cultivate:

1. Agaricus bisporus (Lange) Imbach; Agaricus bitorquis (Quelet) Sacc.
2. Pleurotus ostreatus (Jacq.ex Fr) Kumm: Pleurotus florida Eger; Pleurotus sp.
3. Lentinus edodes;
4. Coprinus comatus;
5. Stropharia rubra rugosa.

CAPITOLUL II

Categorii admise

Art.2. – (1) Se supun inspectiei si certificarii materialul de inmultire Prebaza, Baza, Certificata, admis la producatori inregistrati, astfel :
a. Materialul initial pastrat in conditii de izolare si mentinere a caracterelor tulpinii (varietatii) asa cum au fost descrise de ameliorator. Materialul initial constituie materialul amelioratorului.
b. Cultura mama este provenita in descendenta directa din materialul initial al amelioratorului si pastreaza caracterele genetice specifice tulpinii multiplicate.
c. Cultura pura provine direct din cultura mama, intr-o singura generatie vegetativa, pe mediu nutritiv proaspat, realizat in conditii sterile de laborator si pastreaza caracterele genetice specifice tulpinii multiplicate. Ea constituie prima veriga in producerea industriala a miceliului (ca material de insamantare). Cultura pura se livreaza insotita de acte de provenienta si calitate, in care se mentioneaza: specia, tulpina, data executarii pasajului, puritatea varietala si caracterele tipului de miceliu, conditii de pastrare.

Cultura mama si cultura pura constituie materialul de inmultire din categoria Prebaza.

d. Inoculul (miceliul intermediar) se obtine din cultura pura si este destinat obtinerii miceliului pentru insamantare intr-o singura generatie si pastreaza caracterele genetice specifice tulpinii multiplicate. Se livreaza insotit de documente de provenienta: documentele de calitate ale culturii pure, contractul de multiplicare, daca este cazul, acordul proprietarului tulpinii in cazul cand aceasta este protejata. De asemenea, vor fi specificate: suportul nutritiv si data inocularii, puritatea biologica, conditiile de pastrare. Perioada de utilizare a inoculului nu trebuie sa depaseasca 45 de zile de la obtinerea inoculului, pentru Pleurotus sp. si, respectiv 60 de zile pentru Agaricus sp.

Inoculul constituie material de inmultire din categoria Baza.

e. Miceliul comercial reprezinta un preparat biologic obtinut in conditii sterile de laborator si este destinat, in urma cresterii in substratul de cultura, productiei de ciuperci comestibile si pastreaza caracterele genetice specifice tulpinii insamantate. Se realizeaza, de regula, pe suportul de crestere din boabe de cereale (grau, orz, secara, mei, s.a). Se livreaza in pungi de 1-10 kg pastrate, de regula, la temperatura de 2º – 4º C. Miceliul comercial constituie material de inmultire din categoria Certificat.

(2) Generatiile anterioare materialului de inmultire Prebaza pot fi supuse controlului si vor circula cu act de garantare a autenticitatii emis de creator sau mentinator.

CAPITOLUL III

Controlul identitatii si calitatii materialului de inmultire

Sectiunea I. Conditii tehnice de calitate ale materialului de inmultire

Art.3. – Conditiile tehnice de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca materialul de inmultire al ciupercilor comestibile cultivate sunt urmatoarele:
a. Aspect – culoare: suportul de crestere e format din boabe de grau, orz, secara, mei, sorg, cu suprafata pericarpului boabelor impanzita (acoperita) cu miceliul ciupercii, de culoare si aspect specific speciei si tulpinii;
b. Miros: caracteristic de ciuperca, in functie de specie;
c. Gradul de impanzire/acoperire a boabelor cu miceliu admis pentru comercializare este minimum 80 % in perioada de incubare.
d. Puritatea varietala a culturii de miceliu din tulpina specificata, fara prezenta unor microorganisme contaminate (bacterii, fungi – mucegaiuri), – 100 %.

Sectiunea a II-a. Controlul identitatii si calitatii materialului de inmultire

Art.4. – (1) Procesul de multiplicare a materialului de inmultire se supune supravegherii si monitorizarii autoritatii oficiale de control si certificare a semintelor si materialului saditor.
(2) Inspectorii ITCSMS sau LCCSMS verifica provenienta materialului, aplicarea metodelor de inmultire adecvate, modul de organizare a procesului de productie, asigurarea identitatii si autenticitatii varietale a materialului inmultit propus pentru comercializare, efectuand inspectii oficiale si consemnand cele constatate in fise de control cu decizii de admitere sau respingere a materialului de inmultire, functie de specia ciupercii comestibile cultivate.
Art.5. – (1) Controlul calitatii miceliului se face pe loturi. Lotul reprezinta cantitatea de miceliu obtinut dintr-o singura provenienta rezultata dintr-un singur lot de inocul.

(2) Marimea unei fractiuni de lot este productia zilnica exprimata in numarul de recipienti (flacoane CIL, pungi, etc.) / greutatea cumulata a miceliului.

(3) Probele pentru analize de laborator se preleveaza astfel:

a. din prima fractiune de lot se preleveaza o proba reprezentand minimum 1 % din numarul recipientilor.
b. din urmatoarele fractiuni de lot probele se preleveaza, prin sondaj, cel putin o proba la maximum 10 fractiuni de lot, reprezentand minimum 1 % din numarul recipientilor unei fractiuni de lot.
(4) Probele individuale se sigileaza, se eticheteaza si se incheie procesul verbal de ridicare a probei specificandu-se: producatorul, denumirea produsului, data fabricatiei, data prelevarii probei, date de identificare a lotului.

(5) O proba martor se pastreaza sigilata si etichetata la producator, pe timpul de valabilitate al fractiunii de lot respective, in functie de specie.

Art.6. – (1) Probele de miceliu se vor examina vizual (si la lupa binoculara) pentru determinarea culorii, gradului de impanzire, tipului de colonie miceliana, prezenta/absenta mucegaiurilor competitoare, care se noteaza in fisa de analiza. Rezultatul testului se elibereaza in maximum 72 ore de la data prelevarii probei.

(2) Puritatea varietala se verifica prin sondaj pe preparate microscopice si prin inoculari cu material din probele prelevate pe medii nutritive specifice pentru cresterea bacteriilor sau fungilor microscopici. Daca miceliul ciupercii de cultura aflat pe pericarpul a 100 de boabe transferate pe mediul nutritiv, creste in conditii sterile, fara sa evidentieze infectii straine, puritatea probei este de 100 %.

Art.7. – Materialul de inmultire din categoriile Prebaza si Baza se examineaza direct in laboratorul producatorului, pe loturi sau fractiuni de lot, daca statia de produs miceliu intruneste conditiile necesare.

Sectiunea a IV-a. Documente oficiale

Art.8. – (1) In urma testarii primei fractiuni dintr-un lot, daca sunt indeplinite conditiile tehnice de calitate prevazute la art.3 se elibereaza Certificatul oficial de calitate emis de ITCSMS sau LCCSMS in 2 exemplare, primul la producator, iar al doilea ramane la emitent, valabil pentru intregul lot care urmeaza a se produce in continuare, daca analizele urmatoarelor fractiuni de lot confirma mentinerea calitatii miceliului.

(2) Daca in urma testarii primei fractiuni de lot rezulta ca nu sunt indeplinite conditiile tehnice de calitate se elibereaza un „Buletin de analiza oficiala” cu rezolutia respins si „interzisa comercializarea pentru insamantare”.

(3) In urma testarii urmatoarelor probe prelevate conform prevederilor de la art.5. alin.(3) litera b) se elibereaza un Buletin de analiza oficiala partiala in care se inscriu rezultatele testelor privind conditiile tehnice de calitate ale fractiunii de lot si decizia de admis sau respins aplicabila pentru toate fractiunile de lot la care se refera proba prelevata.

(4) Buletinul de analiza oficiala partiala, cu rezolutia admis, prelungeste valabilitatea Certificatului oficial de calitate in cazul in care rezultatele analizelor corespund conditiilor tehnice de calitate.

(5) Buletinul de analiza oficiala partiala cu rezolutia respins intrerupe valabilitatea Certificatului oficial de calitate. Rezolutia respins pe Buletinul de analiza oficiala partiala blocheaza de la comercializare fractiunile de lot la care se refera, iar producatorul este obligat sa intrerupa productia de miceliu pana la aplicarea masurilor corective necesare si remedierea cauzelor care au provocat respingerea lotului. Dupa aplicarea masurilor corective se preleveaza din nou probe si se testeaza. O proba martor sigilata si etichetata se pastreaza la producator.

(6) Modelele Certificatului oficial de calitate si a Buletinului de analiza oficiala sunt unice pe tara si vor fi puse la dispozitia ITCSMS si LCCSMS de catre INCS.

CAPITOLUL IV Ambalarea, marcarea, livrarea miceliului

Art.9. – (1) Comercializarea miceliului se face in ambalaje inchise, etichetate individual cu eticheta furnizorului sau prin imprimare direct pe ambalaj si insotite de certificat de calitate eliberat de furnizor pentru fiecare transport livrat, conform modelelor prezentate in anexele nr.8.1 si 8.2 la prezentele reguli si norme tehnice specifice, in baza Certificatului oficial de calitate emis de ITCSMS sau LCCSMS care ramane permanent la producator si care nu poate fi folosit la insotirea marfii.

(2) Miceliul se livreaza sub responsabilitatea furnizorului in ambalaje transparente, cu capacitate de 1-10 kg, inchise cu buson de vata sau alte materiale izolatoare sterile, asezate in cutii de carton. Transferul miceliului din recipienti intr-un alt ambalaj se efectueaza numai in conditii sterile care sa evite posibilitatea de infectie secundara.

(3) Eticheta aplicata pe ambalaje va fi imprimata cu datele de identificare ale producatorului, specia, tulpina de ciuperci, numarul lotului si al fractiunii de lot, calitatea, data ambalarii, durata si conditii de valabilitate.

(4) Transportul se efectueaza cu mijloace acoperite, adecvate, termoizolate, cu posibilitati de mentinere a temperaturii optime de 2º – 4ºC, specificandu-se conditiile de transport in actul de preluare a marfii.

CERTIFICAT DE CALITATE

Miceliu comercial din tulpini selectionate de ciuperci comestibile

Specia de ciuperci: ____________________________
Tulpina __________________ Cantitatea __________ kg
Lot sau fractiune de lot nr.:
Aspectul miceliului: – culoare: alba, verde, galbui, verzui

– impanzire: buna (80-90%), foarte buna (90-100%)

– acoperirea bobului in %:
Puritate biologica: – fara mucegaiuri 100 %
Mirosul: specific de ciuperca
Data inocularii:
Data ambalarii:
Ambalaj: pungi de polietilena busonate, capacitate __________ kg
Valabilitate miceliu de la data ambalarii: __zile pastrat la temperatura de 2 – 4 º C
Verificat (numele persoanei responsabile): ___________________ Semnatura:
Emitentul, nr. si data Certificatului oficial de calitate/Buletinului de analiza oficiala partiala:
_______________________________________________________________________
Beneficiar: ___________________________________________________________
Delegat: _____________________________ C.I. seria _______ nr. ______________
Mijloc transport adecvat (izoterm)/ temperatura__; /neadecvat

Nota: Nu se primesc reclamatii asupra calitatii miceliului dupa o perioada mai mare de __ zile de la data livrarii, in cazul in care livrarea, transportul, depozitarea si folosirea s-au efectuat in conditiile prevazute.

Conditiile de transport, depozitare, temperatura si data folosirii miceliului in procesul de productie apartin beneficiarului.

FURNIZOR, BENEFICIAR,

Sursa: ciuperci.daky.ro