Categorii
Blog Produse naturale si tratamente naturiste

Dioxidul de sulf din vin va fi înlocuit

Dioxidul de sulf va fi inlocuit cu un aditiv mai putin nociv, astfel vinul nu va mai da dureri de cap

Dioxidul de sulf, folosit ca antioxidant, conservant şi antimicrobian în vinul îmbuteliat, este principala cauză a durerilor puternice de cap care apar după ce bem vin. Acesta ar putea fi înlocuit, în curând, cu un aditiv dezvoltat printr-un proiect finanţat de Uniunea Europeană.

dioxidul de sulfUn centru de cercetare aplicată din Germania, ttz Bremerhaven, a identificat o combinaţie de două extracte care ar putea înlocui dioxidul de sulf ca aditiv în vinuri şi în fructele uscate. Este vorba despre un proiect finanţat de Uniunea Europeană, numit SO2SAY.

Cele două extracte sunt prezente în vin în mod natural şi au fost prelucrate pentru a avea un efect de conservare a vinului similar dioxidului de sulf, dar fără efectele secundare ale acestuia asupra consumatorului. Conform studiilor realizate în cadrul proiectului, această combinaţie ar putea reduce nivelurile de dioxid de sulf  în vin, de exemplu, cu peste 95 %.

Vinul care conţine noul aditiv a fost deja degustat în Regatul Unit, Spania şi Germania şi a fost considerat a fi la fel de bun ca vinul care conţine dioxidul de sulf, îmbuteliat sub mărci de referinţă.

În mai 2012 a fost îmbuteliat un nou lot de sticle, care vor fi destupate în ianuarie 2013 de către cei nouă membri ai consorţiului care a iniţiat proiectul, iar după patru luni vor urma teste suplimentare. În cazul unei reuşite, fezabilitatea tehnică a utilizării noii combinaţii va fi astfel demonstrată şi vor putea fi demarate procedurile pentru autorizarea acesteia.

De ce trebuie înlocuit dioxidul de sulf

SO2 E 220 conservant vin

Dioxidul de sulf (SO2), care se mai întâlneşte pe etichetă şi cu numele de E220, este utilizat drept conservant pentru anumite fructe uscate şi la producerea vinului, ca agent antimicrobian şi antioxidant. Dioxidul de sulf prezent în alimente în cantităţi mici este tolerat de majoritatea oamenilor, dar, la unele persoane, acesta poate cauza reacţii alergice sau alte efecte secundare, cum ar fi durerile de cap.

De altfel, dioxidul de sulf şi sulfiţii (de la E220 până la E228) reprezintă principala cauză a apariţiei durerilor puternice de cap şi a pierderilor temporare de memorie după consumul unei cantităţi mai mari de vin. Aceşti aditivi sunt periculoşi mai ales pentru astmatici. Pentru aceşti pacienţi, o doză de mai puţin de 10 mg de sulfit ar putea fi suficientă pentru a provoca o criză de astm.

Doza maximă admisă zilnic de sulfiţi este de 50 mg, provenind din 300-400 ml de vin alb. În general, vinurile albe conţin mai mulţi sulfiţi decât cele roşii. Dar aceştia se găsesc şi în alte alimente decât în vin, cum ar fi fructele confiate, muştarul, chiar şi berea.

Sursa: adevarul.ro

Categorii
Afaceri in agricultura si agricultura ecologica Blog

Exporturile de vin din struguri ale Romaniei sunt mult mai mici decat importurile

Exportul de vin din struguri al Romaniei versus import

Romania a exportat o cantitate de vin din struguri proaspeti de 9.926,7 tone în primele nouă luni ale anului trecut, în creştere cu aproape 22% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut când exporturile au totalizat 8.145,6 tone.

Cea mai importantă piaţă de export pentru Romania rămâne Uniunea Europeană. Romania exportă în special vin la pet sau la vrac, vin ieftin. Preţurile sunt sub cele ale altor mari producători de vin (precum Franţa sau Italia, ţări cunoscute ca producători de vin premium). Cei mai mulţi producători preferă să exporte în Europa deoarece costurile sunt mari în afara ei, iar volumele prea mici ca să justifice efortul.

vin din struguri

În afara spaţiului european, China este cea mai importantă ţară de export pentru vinurile romaneşti, urmată de Statele Unite ale Americii care importă din Romania şi de Canada.

Pe de altă parte, importurile de vin au depăşit, în perioada menţionată, de 3,5 ori exporturile, totalizând 35.258,1 tone, fiind în creştere şi faţă de cantităţile provenite de pe pieţele externe în aceeaşi perioadă din 2015.

Cat vin consuma romanii

consumul de vin la romani

Romanii consumă în prezent în jur de 22 – 25 de litri pe cap de locuitor, în scădere de la 27 de litri în anii trecuţi, din cauza reducerii puterii de cumpărare, vinurile albe de consum fiind preferate de romani în procent de 60%.

Consumul anual de vin în Romania este de 25 de litri pe cap de locuitor şi reprezintă doar jumătate din consumul ţărilor dezvoltate, care se ridică la peste 50 de litri/locuitor.

Sprijin financiar pentru viticultura

podgorie viticultura

Romania are o tradiţie în producerea vinului, atestată documentar de peste 2.000 de ani. În ultimii 15 ani, sectorul vitivinicol s-a consolidat prin investiţii şi sprijin financiar al statului român, dar şi al Uniunii Europene începând cu anul 2007.

Pe baza evaluării impactului Programului Naţional Suport 2009 – 2013, prin care sectorul vitivinicol a absorbit, în proporţie de 100%, fondurile europene puse la dispoziţie de Comisia Europeană, Romania a notificat Comisiei Europene Programul Naţional de Sprijin al Romaniei în sectorul vitivinicol pentru perioada 2014 – 2018.

În cadrul acestui program, Romania a ales pentru finanţare, în funcţie de specificul viticulturii autohtone, 5 măsuri de sprijin:

  • promovarea vinurilor, prin submăsura de promovare a vinurilor produse în Uniune care constă în acţiuni de informare în statele membre, în scopul informării consumatorilor cu privire la consumul moderat de vin şi la schema de denumiri de origine controlată şi indicaţii geografice, precum şi submăsura de promovare în ţări terţe, în vederea îmbunătăţirii competitivităţii vinurilor cu denumire de origine controlată, indicaţie geografică sau a vinurilor pentru care se indică soiul viţei-de-vie;
  • restructurarea şi reconversie podgoriilor;
  • asigurarea recoltei;
  • investiţii;
  • distilarea subproduselor.

Pentru a veni in sprijinul solicitanților din sectorul vie-vin și pentru a crește absorbția fondurilor europene alocate măsurilor notificate în Programul Național de Sprijin al României 2014 – 2018, a fost elaborat un act normativ care, pe lângă investițiile deja accesate de către producători, cuprinde și investiții în construcția de imobile noi destinate vinificației (crame), laboratoare pentru controlul calității, imobile cu destinația de prezentare și vânzare, săli de degustare, care, până la apariția prezentului ordin, se puteau accesa doar prin PNDR.

Sprijinul se acordă în baza Ordinului nr. 208/2017 privind modificarea și completarea Normelor metodologice privind condițiile de punere în aplicare a măsurii de învestiții, eligibilă pentru finanțare în cadrul Programului Național de Sprijin al României (PNS) în sectorul vitivinicol 2014 – 2018, aprobate prin Ordinul nr.1801/2014.

Condiția principală pentru accesarea tuturor operațiunilor eligibile din cadrul măsurii de investiții este ca solicitantul să producă vinuri, în unitatea proprie, sau în nume propriu la terți și să comercializeze producția vinicolă obținută.

Solicitările de investiții se depun în sesiune deschisă la sediile centrelor județene ale APIA.

Cuprinsul programelor de investiții, documentația solicitată de către APIA, acțiunile din cadrul operațiunilor eligibile precum și Cererea pentru acordarea sprijinului financiar sunt detaliate în cuprinsul Ordinului nr.1801/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condiţiile de punere în aplicare a măsurii de investiţii, eligibilă pentru finanţare în cadrul Programului naţional de sprijin al României în sectorul vitivinicol 2014-2018, cu modificările și completările ulterioare.