Cultura de zmeura se poate infiinta atat toamna, cat si primavara, insa numai dupa ce s-au luat toate masurile ce garanteaza aplicarea unei tehnologii care sa respecte nevoile acestei specii in cultura.
Spre exemplu, in alegerea terenului potrivit trebuie sa ne orientam cu cel putin un an inainte, tinand cont atat de conditiile climatice, cat si de planta premergatoare. Abia apoi se trece la lucrarea propriu-zisa a solului.
Pregatirea terenului pentru cultura de zmeura
Analiza solului este necesara, pH-ul optim este de 6,5 se poate cultiva in conditii bune o cultura de zmeura si la un pH intre 6 si 7. Daca acesta nu este corespunzator, se poate face o corectie prin aplicarea amendamentelor. Potasiul, fosforul si magneziul se administreaza concomitent cu pregatirea terenului inainte de plantare, iar ingrasamintele cu azot se aplica la cateva saptamani de la pornirea in vegetatie.
Gunoiul de grajd bine fermentat, in cantitate de 60-80 de tone, se risipeste pe toata suprafata sau pe randul unde urmeaza sa fie plantat zmeur si se incorporeaza in sol cu freza.
Avand in vedere durata mare de viata a culturii de zmeur, de circa 12-15 ani, inainte de plantare este bine sa se faca o aratura de desfundare, la 40-50 cm. Daca, astfel, roca mama (stratul nefertil) se aduce la suprafata se va face doar o aratura mai putin adanca.
In functie de analiza solului, se poate interveni cu un aport de magneziu.
In general, se asigura: P2O5 – 100-250 unitati/ha; K2O – 200-300 unitati/ha; MgO – 80-100 unitati/ha.
Aceste date sunt orientative, stiind ca o parte din solurile din Romania sunt bine aprovizionate cu potasiu.
Inainte de plantare, solul se lucreaza cu freza sau cu grapa cu discuri.
Infiintarea culturilor de zmeur
Distanta de plantare intre randuri la zmeur variaza in functie de vigoarea soiului, de puterea de drajonare, de fertilitatea solului si de modul de conducere a plantatiei. La soiurile viguroase, cu putere mare de drajonare, se lasa o distanta mai mare. In general, aceasta este de 3-3,3 m, cand se lucreaza mecanizat cu tractor mare si de 2,5-2,8 m, cand se lucreaza cu un motocultor. Intre plante, pe rand, se lasa 0,4-0,8 m, in functie de capacitatea de drajonare.
Inainte de plantare, se marcheaza randurile cu o sfoara sau cu un marcator, pe o lungime de maxim o suta de metri, pentru a usura recoltarea si scoaterea laditelor in capatul randurilor, la drumurile de acces.
Se recomanda ca radacina plantelor sa se umecteze timp de 1-2 ore pentru a le rehidratata, sau sa se mocirleasca.
Plantarea se face manual in rigole deschise, mecanic sau cu cazmaua.
Drajonii se planteaza cu 2-3 cm mai jos fata de nivelul la care s-au dezvoltat in pepiniera. Daca se sadesc mai adanc, plantele se vor dezvolta mai greu si vor emite drajoni putini si de slaba calitate. Planta se aseaza cu radacina rasfirata, care se acopera apoi cu pamant, iar solul se taseaza usor in jurul plantei.
La plantarea de primavara apare riscul deshidratarii, daca nu ploua in primele zile dupa plantare, in acest caz fiind necesare udari.
Sisteme de conducere si de palisare
Pentru a asigura intretinerea optima a unei culturi de zmeur este necesara montarea unui sistem de sustinere (palisare) care sa asigure verticalitatea tulpinilor.
Intrucat recoltarea manuala reprezinta peste 55-60% din totalul cheltuielilor la culturile de zmeur, in functie de conditiile locale avem nevoie de cel mai bun sistem de palisare. Se vor lua in considerare mai multi factori: vigoarea soiului, modul de fructificare (pe tulpini anuale sau bianuale), o buna expunere la soare, gradul de aerare si costul sistemului de palisare.
Sistemul de conducere la soiurile de zmeur remontante. In aceasta grupa intra soiuri precum Polana, Polka, Pokusa si altele. Palisajul este simplu: se pun spalieri si se monteaza doua sarme paralele la 1-1,2 m pentru sustinerea plantei. Tulpina se taie in ras in fiecare an. Daca sarmele sunt fixate cu cleme, acestea se pot strange in toamna inainte de cosirea tulpinilor.
Zmeur pe spalier. Majoritatea soiurilor cultivate realizeaza productia de fructe pe tulpinile de doi ani. La acestea drajonii se planteaza la distanta de 2,5-3 m intre randuri si de 0,4-0,6 m intre plante pe rand.
Pe spalieri se prind doua randuri de sarme duble, aproximativ la 0,6 m si 1,4 m. Stalpii se amplaseaza pe rand la distante de 8-12 m, in functie de natura materialului (lemn, beton, fier) si de grosimea lor, montandu-se pe ei traverse (juguri) de lemn sau de metal prin care se conduc sarmele. Distantele intre sarme, pe acelasi nivel, pot fi intre 0,5 si 0,8 m in functie de latimea benzii de fructificare.
Acest sistem de cultura asigura o buna productie pe unitatea de suprafata, dar este mai costisitor.
Cultura sub forma de gard fructifer se preteaza la soiurile cu crestere erecta si cu vigoare mai mica.
Zmeurul se cultiva sub forma de banda fructifera, ca si in cazul sistemului cu spalieri, dar nu se monteaza nici un fel de sustinere. Plantele se scurteaza la 1,2-1,4 m. Productia este diminuata din cauza indepartarii varfurilor, dar infiintarea si intretinerea culturii este mai putin costisitoare. Acest sistem se foloseste uneori la soiurile remontante.
Zmeur pe araci nu se practica decat ocazional, pe suprafete mici, in gradinile particulare.
Alte tipuri de palisare sunt:
– sub forma de „V” simplu sau dublu, practicat in tarile din sud-vestul Europei;
– sub forma orizontala, pentru a usura recoltarea mecanizata (Noua Zeelanda si Australia);
– gard simplu, cu sarmele fixate pe o singura parte.
Identificarea suprafetei
Zmeurul necesita un teren insorit, cu o buna miscare a aerului, cu umezeala suficienta, ferit de vanturile puternice si de temperaturile foarte scazute din timpul iernii. In plantatiile infiintate pe pantele cu expozitie sudica fructele se coc mai repede cu 7-8 zile, comparativ cu cele situate pe pante nordice. In aceeasi locatie, conditiile de microclimat si de sol pot fi foarte diferite.
De aceea, pentru infiintarea unei plantatii pe suprafete mari, arealul se poate testa timp de doi-trei ani, cultivand o suprafata mai mica. In acest caz sunt obligatorii analizele de sol privind continutul in diferite elemente chimice si pH-ul.
Zmeurul se dezvolta cel mai bine pe solurile lutoase, bine drenate, bogate in materie organica, in general cu un humus de peste 2,5% si cu o buna capacitate de retinere a apei.
Specia se poate cultiva si pe solurile mai nisipoase, dar in conditii de irigare.
Nu se vor infiinta culturi de zmeur pe soluri reci si argiloase, unde exisa tendinta de baltire a apei, deoarece cultura va fi compromisa inca din primii ani. Pe aceste soluri se poate planta zmeurul doar cu conditia asigurarii unui drenaj corespunzator si, eventual, plantarea pe straturi inaltate.
Plante premergatoare
Cerealele paioase pot fi bune premergatoare pentru aceasta cultura, mai ales daca se face o erbicidare totala dupa recoltat si rasarirea buruienilor. Alte premergatoare pot fi leguminoasele, care lasa terenul imbogatit in azot si, in general, curat de buruieni. Legumele timpurii, care se recolteaza in timpul verii, pot fi o alta solutie.
Se evita urmatoarele premergatoare: cartofii, rosiile, vinetele sau ardeii, din cauza riscului infectiei cu Verticillium wilt (verticilioza), boala comuna.
Acolo unde exista zmeur sau mur din flora spontana in apropiere de cultura de zmeur, acesta se va elimina prin mijloace mecanice sau prin erbicidare pe o raza de cel putin o suta de metri.
Romania produce anual 20.000 – 22.000 de tone de miere, clasandu-se astfel pe locul patru in Europa. In 2013 productia de miere a fost estimata la circa 17.000 de tone. In prezent, Romania detine 1,47 milioane de familii de albine si are in jur de 40.000 de apicultori la nivel national, peste 60% dintre acestia fiind membri ai Asociatiei Crescatorilor de Albine din Romania. Dintre cei 40.000, 10. 000 de apicultori produc miere de albine bio. Consumul de miere in Romania este, in medie, de 500 de grame pe locuitor/an, mult sub media tarilor europene, unde se consuma 1,5-2 kilograme.
